A trecut și Sărbătoarea Paștelui din acest an, un an electoral extrem de important pentru România. Motiv pentru care ecranele televizoarelor au fost invadate din nou de tot felul de politicieni, care de care mai „cucernici”, mai „apropiați” de Dumnezeu și mai „iubitori” de oamenii din jur. Care ne-au povestit cu lacrimi în colțul ochilor cum sărbătoareau ei Paștele încă din copilărie, cum își ajutau bunicile la prăjituri și bunicii la belitul mielului, cum evitau cenzorii vremurilor dinainte de 1989 pentru a intra în biserică și câte alea.
Gheorghe Ciuhandu, fata in fata cu Divinitatea
Suntem în Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Perioadă de reculegere pentru toți românii, de îngrijire spirituală și de o mai mare apropiere de Dumnezeu. Mă rog, nu chiar pentru toți românii, că mai sunt unii cu pretenții de prim-ministru care, la două zile după întâlnirea cu Ghiță „Vamă” Ciobanu, s-au dus în Săptămâna Sfântă să-și facă un concediu de neam prost la Dubai, precum fufele de fotbaliști.
„Anti-ciuhandistul” (cu vorba) Ovidiu Draganescu, sustinator (cu fapta) al realegerii lui Gheorghe Ciuhandu
Declarativ, mulți timișoreni se declară nemulțumiți de actuala stare a lucrurilor din oraș, criticând din răsputeri administrația Ciuhandu. Când vine vremea faptelor, acestea contrazic brutal toate declarațiile. Fie și prin absența de la vot. Exemplu concret: Ovidiu Drăgănescu, cunoscut drept un mare adversar al primarului Gheorghe Ciuhandu.
Cum si-au dat PSD-istii din Timis cu puciu’ in fasole
Deranjat probabil de vremea schimbătoare, deranj dat și de un celebru accident de vânătoare care altor bărbați le-ar fi adus calități de soprană, Ilie Sârbu s-a întors în Timiș. Și nu o dată, ci de vreo două-trei ori în ultima perioadă. Ba, a mai trimis și niscaiva comunicate de presă, semn că urmărește ceva.
Bacala si Popoviciu sau ascensiunea neamului prost
Lucrurile par destul de clare, iar orice încercare a șefilor Poliției Timiș de-a drege busuiocul și a mușamaliza cazul poate ajunge de domeniul ilarului. Doi polițiști de la Rutieră au oprit o mașină care încălca toate legile din trafic, zburând cu peste 100 pe oră și depășind pe linia continuă. Nu mai vorbim că mașina a refuzat inițial să oprească la semnalizarea polițiștilor.
Memoriile lui Gheorghe Ciuhandu – cea mai asteptata carte in Timisoara
Primarul Gheorghe Ciuhandu a afirmat, săptămâna trecută, că nu știe sigur dacă va mai candida pentru un nou mandat în fruntea urbei, asta și din lipsa unui partid care să-l susțină. Un lucru știe însă Ciuhandu, și anume că, în doi-trei ani, își va scrie memoriile.
Un bisnitar face cariera
Nu cu mult timp în urmă, șeful RAR Timiș, Dorin Cândea, își anunța apropiații că nu mai va mai candida pentru scaunul de primar al comunei Sânandrei. Un scaun prea mic pentru un om atât de mare, sugera Cândea, adăugând că îl așteaptă unele promovări. Ceea ce părea o glumă proastă plus o scuză de genul „strugurii sunt acri” s-a dovedit a fi, zilele trecute, realitate.
Timisorenii, umiliti si batjocoriti de Administratia Ciuhandu
În timp ce primarul Gheorghe Ciuhandu și viceprimarul Adrian Orza erau plecați cu treburi politice la București, forțând pentru ultima dată o candidatură pe listele USL, primăria de cinci stele vărgate a Timișoarei a ajuns iar vedetă în toată mass-media națională. Nu, de această dată nu fiindcă șefii ei și-au acordat sporuri de salarii nesimțite. Originalitatea a fost să cheme 140.000 de oameni la primărie, ca să demonstreze că și-au făcut asigurările pe locuințe.
Cazul vicepresedintelui Curtii de Apel – o regula intr-un sistem bolnav
Caz surprinzător la Timișoara! Un important judecător, Nicolae Cătălin Șerban pe numele lui, vicepreședinte al Curții de Apel Timișoara, a fost arestat pentru că ar fi primit 50.000 de euro șpagă. Să ne înțelegem, surpriza nu vine de la faptul că un judecător ia șpagă, ci fiindcă un alt judecător i-a dat mandat de arestare.
Talentatul domn Bacala
Domnul prefect Mircea Băcală este un actor desăvârșit. Cu atât mai desăvârșit cu cât el nu înțelege rolurile pe care le joacă, roluri puse în scenă de alți producători, regizori, scenariști. El e actor și atât. De exemplu, săptămâna trecută, cu fața sa imperturbabilă de Buster Keaton juca, scrâșnind din dinți, rolul unui incoruptibil și sever om al legii.
Cum ii mai poate pacali Gheorghe Ciuhandu pe timisoreni
Orice primar care este în funcție și tânjește după un nou mandat are o plajă destul de limitată de acțiune în momentul în care își construiește oferta electorală. Și mai încorsetați sunt cei care au în spate mai multe mandate, așa cum e și cazul edilului șef al Timișoarei, Gheorghe Ciuhandu. Care s-a decis că mai vrea o tură de primar. A cincea.
Poli a nimanui
Așteptată cu sufletul la gură de întreaga suflare microbistică a Timișoarei, întâlnirea dintre autoritățile locale și Marian Iancu s-a terminat nedecis: 0-0. Mai exact, Poli Timișoara a intrat într-un cerc vicios din care nu prea se știe cum va ieși în perioada imediat următoare. Autoritățile locale nu vor să cumpere echipa decât în momentul în care este asigurată licența, iar Iancu vrea să ia licența cu bani obținuți de la Consiliul Local Timișoara și Consilul Județean Timiș.
Jubileul lui Nicolae Corneanu, intre lumini si umbre
O jumătate de veac. Atâta a trecut din momentul în care IPS Nicolae Corneanu a ajuns în scaunul de Mitropolit al Banatului. O perioadă lungă, aproape cât o viață de om, în care a reușit, mai cu seamăn în ultimii 22 de ani, să-și atragă mulți admiratori, dar și detractori.
PD-L a ajuns pe centura politicii: Udrea e in tandreturi cu Gigi, iar la Timisoara vrea sa preia partidul-tomberon al lui DDD
În urmă cu vreo șapte ani, la puțin timp după ce ajungea președinte, Traian Băsescu o trimitea pe centură, în stilul său caracteristic, pe fosta sa colegă de partid, Lavinia Șandru. Centura politicii, adăuga președintele. Iată că, nu după mulți ani, Șandru a ajuns pe centură, fiind una dintre cele mai înfocate partizane ale lui Băsescu, din poziția de membru al unui partid de generali în rezervă.
Penurie de candidati la Primaria Timisoara
Fapt fără precedent: cu trei luni înaintea alegerile locale, lista candidaților pentru scaunul de primar al Timișoarei este aproape albă. Ca exemplu, în 2008 au fost 12 candidați pentru acest scaun, iar în 2004 s-au înregistrat nu mai puțin de 14 competitori. Pentru alegerile din acest an există o singură certitudine, și aceea contestată pe la colțuri.
Poli, intre campania electorala si cacealmalele conului Iancu
De câteva zile, conu’ Iancu a reînceput să facă turul televiziunilor naționale și locale, purtând cu el aceeași veche placă: gata, pleacă de la Timișoara. Așa cum a mai „plecat” și în urmă cu doi ani, și acum un an, și acum două luni etc. Mai degrabă jucător de alba-neagra și barbut, conu’ Iancu a blufat de fiecare dată și, în general, i-a mers.
La Primaria Timisoara, sponsorizarea bate spaga, dar micsoreaza si bugetul
Potrivit DEX-ului, „sponsorizare” înseamnă finanțare în scop publicitar. Evident e vorba de o acțiune benevolă. Dincolo de aspecte ce țin de activitatea DNA, Primăria Timișoara a reușit marea performanță de-a modifica chiar și Dicționarul Explicativ al Limbii Române. Ceea ce, trebuie să o recunoaștem, e o performanță.
Poli DA, Iancu BA
Situația la Poli este complexă, chiar complicată, au decretat cei patru lideri de partide importante din Timișoara după întâlnirea cvasi-secretă în care s-a dorit să se creioneze un viitor pentru echipa-fanion a Banatului. Situația e nasoală, chiar nașpa, zice pe limba lui și pseudo-investitorul Marian Iancu, care adaugă că Poli se va desființa dacă autoritățile locale nu vor prelua clubul.
De ce PNTCD – Ciuhandu nu mai pacaleste pe nimeni
Precum în bancurile cu ilegaliștii comuniști care se ascundeau, deși nu-i căuta nimeni, PNȚCD aripa Ciorbea-Ciuhandu (dar la fel e și aripa condusă de oportunistul Pavelescu) se dă fată mare pețită de mulți pretendenți, dar care nu prea se (mai) văd. Mai mult, „fata mare” a început să se tot împiedice, doar-doar o va prinde cineva, dar nimeni nu o urmărește să-i facă vreo bucurie.
Ciuhandu, ca Basescu: rupt de realitate
În general, democrația presupune și schimbarea periodic a celor care exercită puterea. În unele cazuri, alternanța este legiferată (vezi cazul președinților în mai multe state), iar în altele a rămas la aprecierea alegătorilor. Permanetizarea la putere duce, în cele mai multe cazuri, la corupție, autoritarism, aroganță, dar și alienare sau chiar plictis și nepăsare.
