Răzmeriţa dascălilor. Totul despre salarii, nimic despre testele Pisa, nimic despre „pepiniera” de analfabeţi funcţional

Editorial de Ino Ardelean

Editorial de Ino Ardelean

De ceva timp profesorii din România fac tot felul de proteste, ameninţând inclusiv cu boicotarea debutului noului an şcolar. Ei spun că mitingesc pentru drepturile care li se cuvin, alţii spun că pentru privilegii. Principalele revendicări țin de salarii și volumul de muncă. Aşadar, cam totul se reduce la bani. Până acum, Guvernul nu a cedat şi probabil nu o va face. Şi asta fiindcă dacă va accepta revendicările dascălilor, vor apărarea proteste în cascadă din partea altor categorii de bugetari. Aşa cum s-a întâmplat în guvernările Ciucă şi Ciolacu, atunci când s-au cheltuit bani cu nemiluita cu salarizările la stat, fără nicio acoperire în economie. De unde şi deficitul enorm şi inflaţia de azi. De altfel, în ultimii trei ani, decalajul salariilor dintre stat şi privat a crescut exploziv, producând un imens dezechibru. (Aici situaţia). 

Din capul locului trebuie spus că în domeniul educaţiei este haos. Nu există niciun proiect concret de reformă. (Şi în aceste rânduri mă refer la învăţământul preuniversitar, fiindcă în cel universitar, existând şi autonomie, lucrurile sunt cumva diferite.) Şi încă o dată s-a demonstrat că de la teorie la practică e o cale extrem de lungă. Daniel David a venit în fruntea învăţământului românesc din postura unui “înţelept” care emitea frecvent nu doar păreri, ci sentinţe pentru ţară. O făcea din calitatea de rector al UBB, o universitate unde, la fel ca oraşul care o găduieşte, Cluj-Napoca, PR-ul a luat-o mult în faţa realităţii. Ca să nu mai vorbesc că David se dovedeşte a fi un ministru cu o coloană extrem de flexibilă, acceptând fără să cârtească orice reducere bugetară în domeniu. Din păcate, asta e realitatea la vârful ministerului, de unde vin tot felul de declaraţii, uneori halucinante, dar nimic concret.

Pe de altă parte, au dascălii motive întemeiate pentru a se răscula? Sigur, nu mă refer la toţi dascălii, ci la o parte, semnificativă totuşi, dintre ei. Ca în orice domeniu, trebuie să existe o corelaţie între cost şi produsul livrat. (În paranteză fac o comparaţie cu justiţia, acolo unde costul e imens, iar serviciul livrat, recte actul de justiţie, e mai mult decât jalnic.) Or ce a livrat învăţământul românesc, domeniu în care salariile au crescut mult în ultimii ani?

La testele Pisa, România este pe penultimul loc în Europa, doar Bulgaria fiind în urma noastră. Analfabetismul funcţional a ajuns la 45%, media europeană fiind 16%. Adică aproape o jumătate dintre absolvenţii români de liceu nu pricep o iotă din ce citesc. Aşa că se refugiază pe TikTok. În continuare gândirea critică nu este încurajată sub nicio formă în şcoli, ba sunt cazuri în care este sancţionată. Accentul este pus tot pe toceală, pe învăţarea mecanică a unor lucruri irelevante, pe care elevii oricum le uită.

Şi problemele sunt mai multe. Fiind supus politicului, şi învăţământul preuniversitar a ajuns să fie controlat de tot felul de clanuri la nivel de judeţe. Inclusiv în Timiş! Vechiul PCR (pile, cunoştineţe, relaţii) funcţionează perfect. Oameni de valoare sunt daţi la o parte, pentru a le face loc impostorilor. Directorii de şcoli, licee, chiar grădiniţe, unii dintre ei, extrem de slab pregătiţi, sunt numiţi politic. În rândul multor dascăli nepăsarea e la ordinea zilei.

Şi nu pot să nu revin la un caz care reflectă şi risipa. În luna aprilie, prefectul de Timiş, Mihai Ritivoiu, a dispus un control privind cursurile la seral din liceele din judeţ. Rezultatul a fost catastrofal chiar şi pentru cei mai pesimişti observatori. Respectiv, 92% dintre elevii de la seral lipseau de la ore, rezultând astfel o prezenţă de doar 8%. Dar profesorii luau salarii pentru o muncă neprestată. Şe ştia acest lucru la nivelul Inspectoratului Şcolar? Evident. De ce ne prefacem că se face şcoală la seral? O dată pentru ca unii dascăli să ia bani pentru nimic. Dacă e nevoie să raportăm diplome, poate mai bine era să se livreze diplome, decât să simulăm şcoala. Nu sunt bani pentru educaţie, e adevărat, dar şi mulţi bani se aruncă aiurea. Ca să nu mai spun că, la fel ca în sistemul medical, avem şi aici un sector sărac, dar unii din branşă se scaldă în bani. Şi nu vorbesc de branşa universitară unde lefurile sunt mai mari.

Şi atunci, la ce livrează, merită dascălii salarii mai mari? Ca să nu spun că se livrează pe bandă rulantă votanţi pentru un “Guru” despre ale cărui bălării vomitate doar un analfabet funcţional poate crede că au veun sens. Apropo, e o concidenţă procentul similar de analfabeţi funcţional cu cel al votanţilor “suveranişti”? Dar există coincidenţe?

 

 

 

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

8 comentarii pentru acest articol

Daniel a spus: (august 19th, 2025 at 09:42 )

Diferența între salariul mediu de la stat și cel din privat este de 5% în favoarea statului într-o țară ca Germania. La noi cifra este cel puțin dublă dacă nu chiar triplă, deși aici mai intervine plata la gri, mult mai prezentă la noi, care însă e greu de estimat. Adică și aici stăm prost, exact ca la colectarea TVA-ului.
Legat de învățământ, acesta nu poate crește dacă nu atrage persoane performante, iar acestea costă. Din cauză că acesta a fost subfinanțat, lucrurile au degenerat de-a lungul anilor mai ales că pentru profesori a crescut birocrația și s-au înmulțit problemele prin introducerea a tot felul de prevederi stângiste inspirate din ideologia woke, asta pe lângă ca li se băgat elevilor pe gât eco-marxism la greu.
De acest ministru David eu nu am fost niciodată convins și mi s-a părut de fiecare dată că este prezentată într-o lumină mult prea bună, el având unele carențe în ceea ce privește înțelegerea situației din învățământul preuniversitar.
Totuși, nu putem spune că nu există centre de învățământ care oferă competențe ridicate în ciuda situațiilor existente de-a lungul anilor, iar persoanele care își desfășoară activitatea didactică acolo și ar merita dublarea salariului. În schimb, acolo unde performanțele lipsesc, unde numărul de elevi care promovează examenul de bacalaureat este exprimat cu o cifră, și aceea de prea multe ori mică, nu au ce să își bazeze pretențiile din moment ce ei se limitează în a pregăti specialiști pentru industria calului și cultivarea cânepii.
P.S.
Este evident faptul că există o corelație între procentul de analfabeți functionali și cel al votanților lui guru securilă, el bazându-se pe aceștia, ceea ce reiese din spusele sale “Nu ai ce să înțelegi și nici nu e cazul să înțelegi, ăsta e singurul mod de a înțelege. Dacă te apuci să înțelegi, intri în minte și s-a terminat.”

A. Iorgovan a spus: (august 19th, 2025 at 10:44 )

„E nevoie de un sat intreg sa cresti un copil”
Pentru cine nu e analfabet functional nu trebuie sa explic acest proverb. Pentru cine e analfabet functional explic pe scurt:
Profesorul iti preda, dar nu-ti toarna in cap. „Baza succesului scolar este studiul individual” (o zicala „de pe vremea mea”). Cand „satul” vede scoala ca pe o obligatie fara mare legatura cu „valorile” ei (banul facut fara efort), nu vad de ce cineva s-ar astepta de la copil sa o vada altfel.

Cum valorizeaza societatea meseria de dascal:

„Iată o analiză comparativă a salariilor profesorilor față de alte funcții publice în UE, structurată pe criterii cheie:


#### **1. Raport față de salariul mediu național**
– **Germania, Luxemburg, Elveția**:
Profesorii debutanți câștigă **peste 150%** din salariul mediu brut național (e.g., Germania: 54.129 EUR/an vs. mediu de ~42.000 EUR) .
– **România, Bulgaria, Ungaria**:
Salariile profesorilor sunt **sub 70%** din media națională (e.g., România: ~9.000 EUR/an vs. mediu de ~12.500 EUR) .
– **Franța, Italia**:
Profesorii câștigă aproximativ **90-100%** din salariul mediu .

#### **2. Comparație cu salariul minim**
| **Țară** | **Salariu profesor debutant (EUR/an)** | **Raport față de salariul minim** |
|—————-|—————————————-|———————————–|
| **Germania** | 54.129 | 2.8x |
| **Polonia** | 9.897 | 1.1x |
| **Franța** | 25.000 | 1.4x |
| **România** | 8.027 | 1.3x |
| **Elveția** | 66.972 | 3.0x |

#### **3. Poziția față de alte profesii de stat**
– **Profesori vs. Personal medical**:
– În **Germania**, un profesor de liceu (95.216 EUR) câștigă mai mult decât un medic primar (~85.000 EUR) .
– În **România**, un profesor cu experiență (15.524 EUR) câștigă **40%** mai puțin decât un asistent medical (~26.000 EUR) .
– **Profesori vs. Funcționari publici**:
– În **Luxemburg**, salariul maxim al unui profesor (137.610 EUR) depășește cu **70%** cel al unui director de minister (~80.000 EUR) .
– În **Ungaria**, un profesor cu grad maxim (28.122 EUR) câștigă **mai puțin** decât un inspector fiscal (~30.000 EUR) .

#### **4. Discrepanțe Est-Vest**
– **Vestul UE (e.g., Germania, Olanda)**:
Salariile profesorilor sunt **comparabile cu ale judecătorilor** (e.g., Olanda: 94.660 EUR pentru profesori vs. 100.000 EUR pentru judecători) .
– **Europa Centrală și de Est**:
– **Cehia, Slovacia**: Profesorii câștigă **cu 30% mai puțin** decât polițiștii .
– **România/Bulgaria**: Salariile profesorilor sunt **cele mai mici din UE**, echivalând cu **50-60%** din salariile personalului din vamă .

#### **5. Impact al investițiilor în educație**
| **Țară** | **Cheltuieli educație (% din PIB)** | **Raport salariu profesor/medie națională** |
|—————-|————————————-|———————————————|
| **Suedia** | 7.0% | 1.6x |
| **Belgia** | 6.6% | 1.5x |
| **România** | 3.7% | 0.7x |
| **Irlanda** | 3.1% | 1.2x

De unde rezulta clar solutia: sa se mai taie de la educatie! Sau asta e solutia unora analfabeti functional si care nu pot intelege niste corelatii banale? Despre nerespectarea inca din 2011 a prevederii legale cu alocarea din PIB a 6% pentru educatie… ce parere are „satul”? Ipocrizia asta…

Suntem pe AMR a spus: (august 19th, 2025 at 13:28 )

Daniel David da roata la problema, latra la ea si da din coada cand dansa nu ia amploare.
O sa ne prindem cat de curand ca dulapul calator nu e singurul parazit trecut pe la conducerea tarii. Cam totii specialii si excelențele sale sunt praf si vor pune umarul la o guvernare pisdauristă.

NEW a spus: (august 19th, 2025 at 14:51 )

@A. Iorgovan: in multe state unde educatia e bine platita (si performanta) la fel este si selectia personalului inca de pe bancile scolii, in sensul ca nu oricine intra la facultate si termina „cumva” ajunge sa predea la catedra. In Coreea (clar care) la catedra ajunge numai treimea superioara a absolventilor. Si nu se fac suplinitori din tot felul de materii prime (cam ca biciul pocnitor din proverb). Iar profesia are un prestigiu social pronuntat. La noi modele de urmat sunt „folbalistii” semianalfabeti (bine, macar au scuza ca i-a lovit repetat mingea in capete) si proprietarii de echipe, unii din ei oieri reprofilati.

A. Iorgovan a spus: (august 19th, 2025 at 15:19 )

Domnule New, „Iar profesia are un prestigiu social pronuntat”, aici e cheia, ati pus punctul pe i. Nu poti atrage oameni competenti cand ii platesti sub medie, nu poti sa tii in sistem oameni competenti chiar daca unii au vocatie si dedicare, spiritul de sacrificiu nu tine de foame si familiei. Si daca se mai intampla si ca ambii parinti sa fie profesori…
Observati cu atentie atitudinea societatii (cu sau fara diploma de „studii” superioare, nu e mare diferenta), cine se solidarizeaza cu profesorii? Mai nimeni. In schimb vedem ura revarsata in valuri la adresa acestora. Unii care nu pot stapani acasa unul sau doi copii au pretentia ca un profesor chinuit in fel si chip sa stapaneasca o clasa intreaga si sa o mai si educe si sa o invete, ca parintii n-au pic de timp(ori pricepere) sa-si educe copiii, insa „ii iubesc” acceptandu-le toate deviatiile de comportament, ba chiar recompensandu-le. Profesorii sunt de vina, „desigur”. Iar solutia e sa mai taiem din fonduri si sa mai dam cu biciul in ei, insa nu cumva sa vrem „o tara ca afara” si in privinta responsabilitatii societatii, societatea se „aliaza” cu propriii calai, sufera de sindromul Stockholm, probabil.

Bauauau a spus: (august 19th, 2025 at 16:27 )

Mi se pare ca ministrul educației a făcut exces de zel. Competența lui pare destul de limitată. A sărit ca broasca-n beton sa rezolve primul deficitul bugetar, iar profitorii din alte sisteme ii râd in fața

Dl. Măceș a spus: (august 19th, 2025 at 18:47 )

Marea prostie pe care o fac mulți este să considere școala ca o fabrică, nu de diplome, ci de „resursă umană” (adică de capete formatate pentru producția economică). Numai că bilanțul muncii în școală nu se face la finele anului fiscal, ca într-o fabrică. Ministrul David este un tip citit, dar nu are curajul să ne dea exemple de modele de reformă (reușite) și mai ales de durate pe care s-au întins aceste reforme. Plus că, din câte știu eu, reformele în educație în Occident au presupus exact opusul tăierilor, adică investiții, adesea masive. Reforma în sistemul de educație publică, vorba unui cunoscător, începe cu creșa, nu cu doamna Marieta, profesoară în rural, în Mehedinți sau Vaslui, care predă biologia după cărțile ei din facultate, din anii 1992, și care a stat cam jumătate din carieră pe un salariu de mizerie. Nici pe la cursurile de perfecționare n-a prea participat, nici n-antrebat-o cineva de ce la liceul unde predă ea numărul de reușiți la bacalaureat din ultimul deceniu se numără pe degetele unei mâini de dulgher. Așa că, pentru ea, Daniel David este un ciudat. Ceea ce speră este să iasă la pensie la vreme. Dacă bărbatul ei prinde doi ani agricoli buni la rând, poate iese și mai devreme, anticipat. Dacă doamna profesoară ar fi dat niște teste serioase după „perfecționări”, iar salariul ei ar fi depins și de rezultatele la teste, poate că situația ar fi stat altfel. Probabil că n-ar mai fi trebuit să apară pe scaunul lui Spiru Haret un domn care mânuiește briciul tăierilor bugetare cu eleganța unui cimpanzeu tânăr care-a nimerit niște fructe cam fermentate.
Cu totul alta este situația în școlile (unele) din orașe.
În universitar, unde este autonomie (adică tabăra politică care-a reușit cucerirea păstrează feuda prin orice mijloace), lucrurile sunt excelente pentru clanuri, pentru cooperativele de citat reciproc, pentru comerțul cu publicații științifice, pentru mandarinii cu intrare la ministerul cercetării. Un singur domeniu va suferi: viitorul. Nesemnificativ, zic politicienii.

timișorean a spus: (august 20th, 2025 at 06:53 )

Golda Meir spunea adresându-se tinerilor israelieni: „… trei meserii sunt importante: medicul, invățătorul, militarul….” Investițiile strategice pentru consolidarea și asigurarea existenței unui stat se fac în sănătate, educație și armată. Cum? Aici intervin inteligența și patriotismul politicienilor.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


Maxagro - 30 de ani de performanță

Administratie vezi arhiva Administratie

dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

Reacţia lui Ilie Bolojan la desemnarea lui Adrian Veștea ca premier de către Nicușor Dan: “Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL”

Preşedintele PNL Ilie Bolojan, l-a atacat dur pe Nicușor Dan după desemnarea lui Adrian Veștea ca prim-ministru. Premierul interimar afirmă că demersul preşedintelui este un act ostil şi o încercare de rupere a PNL Într-o scurtă reacţie la anunţul preşedintelui Nicuşor Dan, Ilie Bolojan afirmă  că desemnarea lui Adrian Veştea este o încercare de a...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Reacţia lui Ilie Bolojan la desemnarea lui Adrian Veștea ca premier de către Nicușor Dan: “Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL”
Zara Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

CS Sânandrei Carani este noua campioană a județului Timiș

Una din cele mai serioase și omogene echipe din fotbalul județean a câștigat detașat Liga 4 din Timiș. Vorbim de echipa pregătită de „leopardul” Petre Narcis, CS Sânandrei Carani. După ce a cochetat cu podiumul în ultimii ani, timp în care a câștigat și o ediție a Cupei Romnâniei, în acest sezon a fost vorba...
Citeşte tot articolul Citeste articolul CS Sânandrei Carani este noua campioană a județului Timiș
L'architect du beaute

Social vezi arhiva Social

Lucrările continuă pe drumul național dintre Deta și Cruceni/FOTO

Una dintre cele mai importante investiții derulate în Timiș de DRDP Timișoara continuă. Este vorba de cele două tronsoane dintre Deta și Cruceni, din DN58B. Stadiul total al investiției a ajuns la jumătate. Șantierul a fost împărțit în două tronsoane, Deta -Livezile și Livezile – Cruceni. Pe segmentul Livezile – Cruceni s-au finalizat frezarea, eliminarea...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Lucrările continuă pe drumul național dintre Deta și Cruceni/FOTO
ISHO Timișoara

Economic vezi arhiva Economic

Beneficiarii proiectelor finanțate prin Programul regional Vest au primit deja un sfert de miliard de euro

Peste un sfert de miliard de euro din Programul Regional Vest au fost deja plătiți de către ADR Vest către beneficiari, la aceste sume se adaugă și avansurile plătite beneficiarilor, în valoare de peste 70 milioane euro, atingându-se astfel o rată a plăților totale către beneficiari de 28%. Beneficiarii sunt din județele Timiș, Arad, Hunedoara...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Beneficiarii proiectelor finanțate prin Programul regional Vest au primit deja un sfert de miliard de euro

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Una dintre cele mai importante investiții derulate în Timiș de DRDP Timișoara continuă. Este vorba de cele două tronsoane dintre Deta și Cruceni, din DN58B. Stadiul total al investiției a ajuns la jumătate. Șantierul a fost împărțit în două tronsoane, Deta -Livezile și Livezile – Cruceni. Pe segmentul Livezile – Cruceni s-au finalizat frezarea, eliminarea...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Lucrările continuă pe drumul național dintre Deta și Cruceni/FOTO
Nu a trecut decât o lună de la deschiderea singurului muzeu pe care Primăria Timișoara îl deține și deja anunță că vrea să investească acolo aproape un milion și jumătate de lei. De asemenea, vrea să transforme expoziția dedicată lui Johnny Weissmuller într-un muzeu. Executivul primăriei va cere votul consilierilor locali asupra celor două proiecte...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primăria Timișoara vrea să investească 1,5 milioane de lei în singurul muzeu din administrare, proaspăt deschis
Preşedintele PNL Ilie Bolojan, l-a atacat dur pe Nicușor Dan după desemnarea lui Adrian Veștea ca prim-ministru. Premierul interimar afirmă că demersul preşedintelui este un act ostil şi o încercare de rupere a PNL Într-o scurtă reacţie la anunţul preşedintelui Nicuşor Dan, Ilie Bolojan afirmă  că desemnarea lui Adrian Veştea este o încercare de a...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Reacţia lui Ilie Bolojan la desemnarea lui Adrian Veștea ca premier de către Nicușor Dan: “Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL”
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că premierul desemnat Eugen Tomac şi-a depus mandatul, în locul său desemnându-l pe Adrian Veştea. Acesta din urmă a precizat că îşi asumă această responsabilitate într-un moment de criză politică, subliniind că îşi doreşte un guvern politic, care să îşi asume reforme reale. „Domnul Eugen Tomac şi-a depus mandatul în...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Surpriza de duminică! Tomac și-a depus mandatul, iar Nicușor Dan l-a propus ca prim-ministru pe Adrian Veștea
De ce expertiza fără responsabilitate politică nu poate schimba guvernarea. Întrebarea pare corectă. Nu este. Pentru că pleacă de la premisa că problema principală este cine ajunge la Palatul Victoria. În realitate, uneori întrebarea mai importantă este cine își asumă ce se întâmplă acolo. România ajunge din nou în fața tentației guvernului tehnocrat. După negocieri...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Guvernul tehnocrat: impotență politică sau criză de competență?
Într-o perioadă în care industria ospitalității traversează transformări profunde, de la schimbarea comportamentului consumatorilor și deficitul de forță de muncă până la nevoia de digitalizare și adaptare la standarde europene tot mai exigente, existența unor organizații reprezentative și puternice devine esențială. În județul Timiș și în regiunea Banatului, acest rol este îndeplinit de Asociația Patronală...
Citeşte tot articolul Citeste articolul HORETIM – Vocea industriei ospitalității din Banat și un motor al dezvoltării economice, gastronomice și comunitare
Top