Niciun copil din județul Timiș nu a luat media 10 la Evaluarea Națională. Niciunul, din peste cinci mii. Unul din cinci nu a luat nici măcar media 5. Clujul e la 90 la sută medii de trecere, Bucureștiul la 92, Timișul la 79 — fix media țării. Oraș universitar, fostă Capitală Europeană a Culturii, rivalitate…
Mașina care te bate pe umăr
Omar Rafique are un restaurant în Anglia. Fiscul l-a acuzat că și-a plătit taxele cu lingura mică. El a decis să se apere singur – avocatul costă. A cerut, în schimb, ajutorul unui chatbot. Dosarul a ieșit impresionant. Argumentat, structurat, plin de precedente juridice. O singură problemă: procesele citate nu au existat niciodată. Mașina le-a…
Nu minciuna ne cucerește. Singurătatea ne predă. Conflictul ascuns dintre adevăr și nevoia de a aparține
Nu cred că adevărul este cea mai mare nevoie a omului. Cred că apartenența este. Afirmația pare cinică. Poate chiar periculoasă. Ne place să credem că oamenii iau decizii după ce cântăresc argumente, verifică fapte și aleg ceea ce este adevărat. Așa ne descriem. Așa ne-am dori să fim. Dar istoria spune altceva. De mii…
Când alegerile devin o amenințare
189 pentru. 23 împotrivă. 233 necesare. Uneori, cifrele nu arată cine a câștigat, ci cine a plecat înainte de final. Luni, 22 iunie 2026, Guvernul Veștea nu a fost respins. A fost abandonat. Lăsat singur într-o sală golită cu grijă, de parlamentari care, cu doar câteva zile înainte, vorbeau despre responsabilitate și au descoperit brusc…
Funcția fără consecințe. Responsabilitatea politicianului român în vremuri de criză
Există o categorie profesională în România care pare să fi rezolvat imposibilul: poate produce consecințe fără să le suporte. Medicul răspunde pentru diagnostic. Inginerul răspunde pentru construcție. Antreprenorul răspunde pentru faliment. Profesorul răspunde pentru rezultatele elevilor. Politicianul? Politicianul explică. Explică moștenirea grea. Explică situația internațională. Explică de ce lucrurile care ieri erau promisiuni electorale au…
Buna-credință la români
De ce construim instituții pentru oameni în care nu avem încredere Un premier desemnat a cerut luni seară votul Parlamentului vorbind despre o criză de încredere între cetățeni și stat. Diagnosticul era corect. Problema este că această criză nu începe și nu se termină cu un guvern. Este mult mai adâncă. România cere cetățeni corecți,…
Diploma nu mai este o promisiune
Cum inteligența artificială a început să erodeze legătura dintre educație și stabilitate profesională Una dintre cele mai puternice promisiuni ale lumii moderne începe să se fisureze: dacă înveți suficient, vei fi în siguranță. Generații întregi au crescut cu această idee. Diploma era mai mult decât o hârtie. Era un contract nescris cu viitorul. Timp de…
Sfârșitul culturii banilor cheltuiți. De la grant la equity
În Vest se întâmplă ceva care merită privit cu atenție. Nu pentru bani. Pentru logică. ADR Vest a lansat Vest Ventures. Capital de risc regional. Bani europeni puși nu sub formă de grant, ci de equity. Statul devine investitor-ancoră. Și — atenție — refuză să decidă. Pare un detaliu tehnic. Nu este. Pentru că schimbarea…
Trump, vinovatul perfect. De ce e mai simplu să judecăm un om decât să înțelegem un sistem
Există un mare avantaj în a avea un vinovat clar: nu mai trebuie să înțelegi problema. Dacă prețurile cresc, dacă viața devine mai complicată, dacă lumea pare mai nesigură, e reconfortant să existe un nume pe care să-l punem pe afiș. Astăzi, pentru mulți, acel nume este Donald Trump. Numai că realitatea rareori încape într-un…
Guvernul tehnocrat: impotență politică sau criză de competență?
De ce expertiza fără responsabilitate politică nu poate schimba guvernarea. Întrebarea pare corectă. Nu este. Pentru că pleacă de la premisa că problema principală este cine ajunge la Palatul Victoria. În realitate, uneori întrebarea mai importantă este cine își asumă ce se întâmplă acolo. România ajunge din nou în fața tentației guvernului tehnocrat. După negocieri…
Intelectualizarea AUR-ului. Când viitoarea putere începe să atragă pasageri
Există un moment în viața oricărei mișcări politice când încetează să mai fie privită ca simplu protest și începe să fie privită ca posibilă putere. Din clipa aceea nu mai atrage doar susținători. Atrage și oameni cu un talent vechi cât politica: capacitatea de a simți unde se mută centrul de greutate. AUR pare să…
Cinci paradoxuri despre munca publică
O lectură a studiului „De ce muncim?” (CSLDI-FSPAC UBB, 2026) Fiecare generație crede că următoarea nu mai vrea să muncească. Probabil același lucru l-au spus și cei care au trecut de la plug la fabrică, de la fabrică la birou și de la birou la laptop. Problema nu este dispariția muncii. Este schimbarea sensului ei.…
Reforma pe care o scriem cu pistolul Bruxelles-ului la tâmplă. De ce România rescrie mereu aceeași reformă salarială
A treia lege a salarizării în cincisprezece ani. Prima pe care n-o scriem din convingere, ci sub un termen PNRR și 700 de milioane de euro. Exact condiția în care, istoric, am produs unele dintre cele mai fragile legi. Există un test simplu pentru calitatea unei legi. Nu îl găsiți în manualele de drept constituțional.…
Lecția unei generații care a trăit în mai multe lumi
Ce ne învață 55 de ani de schimbări despre adaptare, succes și iluzia permanenței Există generații care trăiesc într-o singură lume. Și există generații care ajung să trăiască în mai multe. La reuniunea care a marcat 55 de ani de la absolvire, m-am reîntâlnit cu colegii care au format prima generație de economiști din Timișoara.…
Consiliul Local și dispariția reprezentării
Există o întrebare simplă pe care merită să ne-o punem sincer despre politica locală: cine mai reprezintă astăzi, cu adevărat, Timișoara în Consiliul Local? Întrebarea pare banală. Nu este. În anii ’90 și începutul anilor 2000, partidele aduceau pe liste oameni care existau deja public în oraș. Profesori universitari, arhitecți, medici, antreprenori — oameni cunoscuți…
Disciplina și cetățeanul care n-a fost întrebat
„Alianța noastră nu este cu USR sau cu PSD. Alianța noastră este cu cetățenii activi.” Ionuț Gaiță, noul lider al PNL Timișoara, mai 2026. Același om, câteva minute mai târziu: „În partidele politice există și o anumită disciplină politică, există votul majorității. Uneori nu poți să faci notă discordantă. Nu am fost întrebat.” Două declarații…
100 de milioane pe minut
Buget de aproape 3 miliarde de lei. Dezbatere publică de 30 de minute. Aproximativ 100 de milioane de lei pentru fiecare minut de dialog civic. Aceasta este transparența modernă a administrației românești. Primăria Timișoara organizează dezbaterea publică pentru bugetul pe 2026 într-un ritm care spune multe despre relația reală dintre administrație și cetățean. Vorbim despre…
Capcana eleganței. Cum pierde Europa ritmul istoriei
Ne urcăm în trenuri de mare viteză care sosesc la secundă, bem cafeaua în cafenele sigure și respirăm aerul unui continent care pare să fi rezolvat, în sfârșit, ecuația civilizației. La suprafață, Europa nu arată ca un continent în criză. Aeroporturile funcționează fără fisură, iar instituțiile produc reguli cu o precizie aproape clinică. Și totuși,…
Givanul de la Muhle. Când universitatea coboară în cetate
Există o întrebare simplă pe care merită să ne-o punem sincer: când am auzit ultima dată un profesor universitar vorbind clar despre o problemă reală a orașului nostru? Nu despre o conferință. Nu despre un proiect european. Nu despre o dezbatere academică între specialiști. Despre oraș. Despre trafic, dezvoltare urbană, administrație, educație, energie, cultură civică,…
