Canibalul Băsescu şi buldogul Blaga

Punând în practică arhaicul principiu „eu te-am făcut, eu te omor” (şi ce poţi să te aştepţi la unul care plesneşte copii în public?), preşedintele Traian Băsescu a mai făcut un gest pentru a-şi conduce partidul pe ultimul drum. Şi mă refer aici la demisia/demiterea ministrului de Interne, Vasile Blaga. Adică, omul din Guvernul Emil Boc cu cea mai bună imagine şi cele mai mari performanţe manageriale. Mai mult, Blaga se număra printre puţinii democrat-liberali frecventabili şi frecventaţi şi de partidele din Opoziţie. Asta, în cazul în care mai sunt unii în PD-L care se gândesc că există viaţă politică şi după alegerile din 2012. Or, numai strategie politică nu este să stai la mâna unui partid-balama ca UNPR, care are şanse să intre (prin alegeri) în parlament câte are şi CFR Cluj să câştige Liga Campionilor în acest sezon. Din acest moment, PD-L, în actuala formulă, a devenit un partid condamnat la moarte clinică, desprinderea de aparatele care-l mai ţin în viaţă fiind doar o chestiune de timp. Sau de şansă şi voinţă politică. Că Băsescu a ajuns să-şi canibalizeze propriul partid, şi nu de azi de ieri, aproape că nu-i mai miră pe mulţi. Este treaba lui. Oricum, nimeni nu pare să mai ştie ce vrea Băsescu. Însă e foarte greu de înţeles cum mulţi dintre liderii PD-L acceptă cu atâta voluptate această sinucidere politică fără precedent. De la un partid puternic, condus de oameni puternici, PD-L a ajuns un salon de coafor, unde-şi fac mendrele alde Nuţi, Roberta, Ancuţa, Eba sau Sulfina. Gestul de-a dreptul caraghios al lui Emil Boc de-a renunţa la serviciile poliţiştilor, copiindu-l astfel pe Băsescu, îl cam discreditează definitiv pe mimul de la Palatul Victoria. Inclusiv în faţa colegilor cărora, cică, le-ar fi preşedinte şi premier. Pe hârtie. Dacă, în trecut, Băsescu era locomotiva acestui partid, acum a ajuns piatra de moară a PD-L. Şi aici este şi unica şansă a PD-L. Cineva să vină să taie frânghia care ţine legat partidul de piatră. Poate fi chiar Blaga acela, cu dinţii lui de buldog. Că România poate rata anul viitor aderarea la Spaţiul Schengen nici nu mai contează. Asta aşa, că se vorbeşte despre ţărişoară. Că vrea Băsescu să-şi omoare partidul, e una. Dar cu România ce are?