Sârbii din Timişoara aprind, în această seară, badnjak-ul. Ei sărbătoresc astfel Ajunul Crăciunului, după ritul ortodox vechi. Sărbătoarea începe astăzi, în jurul orei 16, cu o degustare de bucate tradiţionale şi un concert de colinde interpretate de copiii din ansamblul Mladost.
La cele două biserici sârbeşti din Piaţa Unirii şi din Mehala se fac pregătiri de câteva zile. Sărbătoarea începe astăzi, în jurul orei 16, la Clubul Sârbesc din centrul Timişoarei, cu o degustare de bucate tradiţionale, iar la biserica din Mehala, cu un concert de colinde interpretate de copiii din ansamblul Mladost. La ora 17, în ambele lăcaşuri de cult vor fi aprinşi stejarii. „Acest lemn tânăr îl simbolizează pe Isus Hristos şi intrarea Lui în lume, în inima şi-n casa noastră. Fapta arderii badnjakului reprezintă căldura iubirii lui Hristos. În al doilea rând, badnjakul aminteşte de lemnul pe care l-au adus păstorii în peştera cea rece şi pe care l-a aprins Iosif pentru a-l încălzi pe Fiul Domnului, abia născut”, se arată în enciclopedia bănăţeană Banaterra.
Aproape 3.000 de sârbi şi ucraineni din judeţul Timiş, care prăznuiesc Căciunul pe stil vechi, vor posti în ziua Ajunului. Potrivit tradiţiei, în dimineaţa de Ajun, cel mai vârstnic bărbat al familiei merge în câmp şi taie un trunchi de stejar, iar spre seară, îi va da foc. Cei care nu mai păstrează acest obicei în casele lor participă la arderea trunchiului de stejar, numit „badnjak” în curtea bisericii, tradiţie care se împlineşte în fiecare an la Timişoara.
De pe mesele sârbilor nu lipsesc, de Crăciun, „cesnica”, o prăjitură în care se pune un ban, iar cel care-l găseşte se zice că va avea noroc tot anul, preparate din peşte, baigli cu nucă, mac şi stafide, dar şi plăcinta cu multă nucă şi miere, pentru ca anul care vine să fie dulce şi blând. Cei care participa la liturghia din ziua de Crăciun vor primi câte o ramură de stejar, care să le dea sănătate, tărie şi putere, până la Crăciunul viitor.
Comentarii prin facebook