Fluorizarea este o procedură stomatologică prin care se suplimentează cantitatea de fluor a dinților. Este o manoperă profilactică (adică de prevenire a cariilor) și se adresează în special copiilor. Fluorul la nivelul dinților acționează prin întărirea lor și este recomandat în special copiilor între 6 și 16 ani.
Fluorizarea în cabinetul stomatologic se realizează în mod normal de două ori pe an, odată cu igienizarea profesională a dinților. Aceasta constă în aplicarea pe suprafața dinților a unor soluții sau geluri cu un conținut ridicat de fluor. Procedura este foarte simplă, nedureroasă și durează cam trei minute.
Una din metodele de fluorizare acasă constă în administrarea unor pastile de fluor încă dinainte de apariția dinților, metoda care este contestată de unii cercetatori, motiv pentru care mulți medici dentiști nu o mai recomandă. Astfel fluorizare la domiciliu în zilele noastre se realizează în principal prin pastele de dinți si apele de gură folosite.
Ce ar trebui să știm despre fluor?
Fluorul administrat pe cale generală influențează dinții în momentul în care ei se formează, deci în stadiul de muguri intraosoși. Mugurii dinților temporari se formează intrauterine, iar cei ai dinților definitive, până pe la 15 ani, în funcție de dinte. Un alt lucru inportant de știut este că țesuturile dure dentare în general sunt incomplet mineralizate în momentul erupției, procesul încheindu-se la doi-trei ani după erupție (în această perioadă ajută mult aplicarea topică de geluri, paste, lavaje bucale, iar imperfecta coalescență în șanțuri și fosete impune sigilarea pentru protecție).
Acțiunea lui preeruptivă constă în crearea unui smalț fără defecte structurale, mai rezistent la atacul acid, dar trebuie avut în vedere că, spre deosebire de trecut, acum se fluorizează apa, laptele, iar o concentrație mare este într-adevăr toxică. Mai ales că la copiii mai mari se depune predominant în țesuturile dure (dentar, osos), dar și rinichi! Supradozajul se poate manifesta și la nivel dentar, prin fluoroză.
Ultimele studii în domeniu constatau că atâta timp cât i-a fost administrat fluor unui copil, acesta a avut dinții foarte rezistenți la carie, iar apoi, în jurul vârstei de 12 ani, a fost întrerupt tratamentul și au început să apară cariile.
Dacă vă hotărâți să-i administrați copilului fluor, dozajul trebuie atent calculat cu un pedodont, în functie de aportul suplimentar prin alte surse.
Utilizarea controlată a fluorului a arătat că este singurul microelement cunoscut actualmente ca având rol important în prevenirea cariei dentare. Dar pentru ca tratamentul de fluorizare să fie eficient depinde în mod obligatoriu de realizarea în permanență a unei igiene orale riguroase, bazate pe periaj dentar efectuat corect de minimum două ori pe zi, a mijloacelor suplimentare de igienă și a controalelor regulate la medicul dentist.
Comentarii prin facebook