Acum sa vedeti reforma: Tradatorii au descalecat in Timis

Rău e să ajungi la mâna trădătorilor. Mai rău e dacă trădătorii sunt şi şantajişti, te ameninţă că dacă nu faci cum vor ei, te dau pe mâna racheţilor, să-ţi rupă ei mâinile şi picioarele dacă nu-ţi bagi minţile în cap. Credeţi că e mare diferenţă între a cădea pe mâna ăstora sau pe mâinile hulpave ale UNPR? Sau chiar în cele ale UDMR, cu diferenţa că “ungurile” nu sunt trădători. Pentru ei s-a inventat sintagma “urmărirea propriilor interese” de partid şi de minoritate. Să plecăm de la premisa, falsă de altfel, că statul român ar avea în funcţiile de directori plini sau adjuncţi la Direcţia Vămilor, Direcţia Sanitar-Veterinară, la Drumuri şi Poduri, la Inspectoratul Şcolar oameni promovaţi exclusiv pe criterii de valoare. Competenţi pot fi şi cei puşi politic, dar ar fi prea mare coincidenţa şi oricum n-ar crede nimeni că omul ăla chiar e “brici” în meseria lui, dacă e pus de partid. N-ai ce face, aşa s-a împământenit în mentalul colectiv după ani şi ani de confirmări de maximă neputinţă şi nu mai poţi să scoţi din mintea alegătorului că ar fi altfel. M-am luat cu vorba şi am uitat de la ce premisă am plecat. A, da, că şefii instituţiilor descentralizate propuşi de PDL şi UDMR sunt exraordinari de capabili, prea capabili chiar, fac ei o reformă de ne ung pe inimă şi ne dau senzaţia că vedem, în fine, luminiţa de la capătul tunelului. N-ar fi păcat de ei dacă, brusc, pe tunel apar alde Ţaga, Barna şi prelungirile lor teritoriale şi cer şi ei funcţii în descentralizate, că doar n-au trădat degeaba, nu s-au făcut ei de rahat până acum fără să primească, ca orice partid aflat la guvernare, posturi. După ce au posturile, găsesc ei şi persoanele, nu vă faceţi griji. Cam asta e logica. Nu invers. Normal ar fi ca Ion Răducanu, şeful judeţean al UNPR, să vină cu un om briliant pentru Sanitar-Veterinară, capabil de mama focului, să-l propună pentru funcţia lui Pompiliu Smultea, de exemplu. Să zicem că pedeliştii nu vor să audă de aşa ceva, iar UNPR vine atunci cu ameninţarea, că ar fi păcat să nu ajungă omul ăla capabil al lor pe funcţia de şef, să revoluţioneze sistemul, că timpul nu mai are răbdare cu noi. De unde? Se negociază numărul de posturi, se rupe organigrama de la gura PDL şi apoi se completează numele omului, ca la rebus: “Trădător de calitate, promite mult, carne şi mezeluri în campanie şi bani din «amenzi», bonuri de benzină etc”. Nu-i uşor nici pentru Constantin Ostaficiuc. Credeţi că lui îi plac trădătorii? Ei sunt utili doar în parlament, aici sunt doar un balast politic devenit chiar obraznic. Cei de la PDL plătesc acum preţul guvernării cu orice preţ, care poate fi un preţ acceptat dacă într-adevăr cred în ceea ce fac. Dar să vedeţi ce distracţie va fi dacă, mâine-poimâine, vin şi “umaniştii” şi le cer liberalilor să o pună pe Maria Grapini director adjunct la RATT, în locul lui Ionuţ Nasleu, că dacă nu… dacă nu, să vedeţi ce-o să le facă Ciutacu deseară la Antena 3!