Luând în considerare situaţia economică actuală, determinată de criza ultimilor ani, dar şi experiențele din perioada de programare anterioară, investiţiile naționale propuse spre finanţare în perioada 2012-2020 vor răspunde următoarelor cerinţe:
– Să genereze creştere economică şi să creeze locuri de muncă;
– Să fie programate într-un mod integrat şi complementar (de exemplu investiţiile în capitalul fizic să fie complementate de investiţii în capitalul uman);
– Să contribuie la atingerea ţintelor naţionale pentru strategia Europa 2020;
– Să fructifice potenţialul economic, social şi geografic al României;
– Să răspundă priorităţilor de dezvoltare teritorială.
În ceea ce priveşte problematica alocării financiare, conform propunerii Comisiei Europene, alocările naţionale pentru politica de coeziune (fără FEADR şi FEPAM) vor fi atinge până la 2,5% din PIB-ul fiecărui stat membru, pentru perioada 2014-2020, ceea ce va presupune o alocare superioară faţă de actuala perioadă și vor urmări stadiul de dezvoltare regională, fiind diferite în funcţie de tipul de regiune.
Acestea se împart în următoarele categorii:
– Regiuni mai puţin dezvoltate – regiuni care au PIB/capita sub 75% din media UE27;
– Regiuni în tranziţie – regiuni care au PIB/capita între 75 şi 90% din media UE;
– Regiuni mai dezvoltate – regiuni care au PIB/capita peste 90% din media UE.
Pe baza acestui criteriu, dintre regiunile de dezvoltare ale României, Regiunea București-Ilfov va intra în categoria regiunilor mai dezvoltate iar celelalte regiuni vor fi în continuare în categoria regiunilor mai puţin dezvoltate. Ca o consecinţele acestei grupări, rata de cofinanţare propusă în regiunile mai puţin dezvoltate este de 85%, iar rata de cofinanţare propusă în regiunile mai dezvoltate este de 75%.
Procesul de programare strategică al fondurilor europene, corelate cu priorităţile Strategiei Europa 2020, urmărește realizarea priorităților europene pe cele 11 obiective tematice (OT) ce vor fi transpuse în priorităţi de investiţii specifice prin programele operaţionale, pentru fiecare fond în parte:
(1) consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării;
(2) îmbunătăţirea accesului şi a utilizării şi creşterea calităţii tehnologiilor informaţiei şi
comunicaţiilor;
(3) îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol (în cazul
FEADR) şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii (pentru FEMP);
(4) sprijinirea tranziţiei către o economie cu consum scăzut de dioxid de carbon în toate
sectoarele;
(5) promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi a gestionării riscurilor;
(6) protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;
(7) promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor reţelelor majore;
(8) promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă;
(9) promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;
(10) investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii;
(11) consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă.
În conformitate cu propunerile de compromis aprobate la nivelul Consiliului Afaceri Generale, sunt impuse următoarele principii de concentrare a fondurilor:
1. Alocarea Fondului de Coeziune va reprezenta o treime din alocarea pentru politica de coeziune;
2. Alocarea FEDR va fi orientată spre primele patru obiective tematice prevăzute în Regulamentul General în proporţie minimă de: 50% pentru regiunile mai puţin dezvoltate; 60% pentru regiunea Bucureşti-Ilfov
3. Alocarea FEDR va fi orientată spre obiectivul tematic (4) într-o proporţie minimă de: 10% pentru regiunile mai puţin dezvoltate; 20% pentru regiunea Bucureşti-Ilfov.
4. Alocarea FSE va fi orientată spre patru dintre priorităţile de investiţii finanţate în cadrul obiectivelor tematice (8)-(10) în proporţie minimă de: 60% pentru regiunile mai puţin dezvoltate; 80% pentru regiunea Bucureşti-Ilfov;
5. Alocările pentru fondurile structurale (FSE+FEDR) vor fi concentrate pe obiectivele tematice (8)-(10), după cum urmează: între 20-25% pentru regiunile mai puţin dezvoltate; între 45-50% pentru regiunea Bucureşti-Ilfov.
Informaţii preluate din documentele Comitetului Interinstituțional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP)
Comentarii prin facebook