Că PNL este plin de pesediști în apucături o arată și recentul scandal al calendarelor electorale livrate de Poșta Română împreună cu talonul de pensie al unor cetățeni din Lugoj. Și mai arată ceva: că pesedismul ăsta ca mod de comportament nu are legătură cu vârsta, ci el este transmis generațiilor următoare mai ceva ca ADN-ul. Personajele politice care ar fi putut crede că sunt avantajate de această șmecherie sunt președintele PNL Timiș, Alin Nica, liderul CJ Timiș, și viitorul candidat al liberalilor la Lugoj, Ionuț Sîrbu, șef pe la tineretul PNL din judeţ, în condițiile în care statul făcea acest ipotetic avantaj prin alt liberal șef la Poșta Română Timișoara, Adrian Lulciuc. Aceasta este, pe scurt povestea cu care ne-am delectat ultima săptămână.
Ar trebui să ne mai surprindă faptul că reclamantul acestei făcături electorale este PSD, prin persoana liderului Alfred Simonis. Eu nu zic acum că dl. Simonis a mai făcut chestii din astea, ci doar că provine dintr-un partid care făcea. Ceea ce arată fie că PSD s-a mai limpezit la minte în ultima vreme și am unele dubii în acest sens, ori că Alfred Simonis chiar va candida la președinția CJ Timiș și simte că pierde startul în lupta cu Alin Nica. Dincolo de aceste reglaje de conturi n-ar prea fi mare lucru de spus, ba chiar aș opina umil că este o mare prostie să crezi că îți potențezi șansele de câștig în alegeri asociind mecla și numele tău cu ideea de pensie în România.
Dacă trimiteai aceste calendare cu poza lui Nica și Sîrbu unor milițieni din Lugoj, aș mai zice. Dacă la deschiderea cutiei poștale un magistrat l-ar fi văzut pe junele Sîrbu chemând lumea la vot, poate. Dar să clocești în laboratoarele lui Alin Nica de la partid ideea că lumea oftează când îi vine pensia, văzând că, în ciuda tuturor măririlor oferite de premierul Ciucă, ea se topește văzând cu ochii în fața prețurilor, aș fugi cu caledarul ăla de acolo până beneficiarul serviciilor sociale nu i-ar da foc, înjurându-mă de mama focului.
Plus că ideea de pensionar este strâns legată de decenii de PSD. Si nu orice pesedist. Dacă pe acel material electoral era poza unui om la vârsta pensiei, de-al lor, să zicem Titu Bojin cu farmecul activistului de partid, atunci ai fi putut spera la o conexie între personaj și alegător. Dar vă imaginați ce meclă fac bătrânii văzând atâta tineret „obraznic” pe pozele alea? Ce să le dea lor acele figuri: scenete cu măști ale dușmanilor politici, discoteci în aer liber? Niciodată unui pensionar să nu i te duci la ușă cu un prunc de la care mai degrabă baba s-ar aștepta să fie împinsă pe scări decât să-i ofere cineva un sac de zahăr, cum ar face Titu Bojin.
La ce bun atunci acest gest? O mare prostie pentru care nu ai cum căuta explicații, dar pentru care cineva trebuie să plătească, indiferent dacă există câștigători sau pierzători de pe urma lui. Nu vreau să văd pe nimeni după gratii pentru atâta, nu sunt nici nostalgic Liviu Dragnea, poate cel mai detestabil personaj după Ion Iliescu în istoria recentă a României, dar dacă omul ăla a plătit aproape totul pentru niște încălcări ale legii pentru care astăzi aproape că am trece cu vederea peste ele, chiar că observi că ceva nu e în regulă, că nu mergem pe calea cea bună, vorba sondajului.
Mă întorc la bătrâna aia care l-o fi văzut pe dl. Nica pe calendar, pe junele Sîrbu? Ce-o fi zis ea? S-o fi minunat? Dar cum poți să te uiți la un calendar?
Comentarii prin facebook