M-am gândit mult la treaba asta cu testarea cu detectorul de minciuni a candidaților AUR. Ne face bine sau nu ne face? Ce se așteaptă liderii AUR să descopere la activul de partid? Cum a ajuns stafful de conducere să-i pună pe liste pe oamenii ăștia, după ce criterii, cum s-au convins de ei că ar fi buni pentru noi, dacă acum nu sunt foarte convinși că ar fi buni pentru ei, pentru munca lor de partid? Dar dacă George Simion conduce testarea, noi ce încredere s-avem că vom afla adevăratele rezultate? Încrederea că acești candidați n-ar fi mincinoși nu este suficientă? Atunci de ce nu și un test despre capacități profesionale, test de inteligență sau măcar testarea capacității de înțelegere?
Aflăm din sondaje de opinie câtă încredere are electoratul în Mircea Geoană, în Marcel Ciolacu, în Diana Șoșoacă sau George Simion, dar asta este doar la nivel de percepție, iar sociologii reglează cu șurubelnița până ce facem o idee. În George Simion nu multă lume are încredere, cei mai mulți români îl considere inadecvat să conducă această țară, dar testarea cu psihologi și aparatură de specialitate este ceva nou pentru politica românească, dă o altă lumină decât una normală unui partid oricum suspect în tot ce a făcut el de la apariție și până acum.
Ce întrebări vor fi puse, dincolo de cea de calibrare, eventual despre credința în Dumnezeu? Chiar așa, ce trebuie să afle Simion de la oamenii lui? Că își iubesc țara? Că ar lupta pentru ea? Că vor da zeciuiala la partid după ce ajung pe funcții? Că nu pleacă la PSD după ce le face o vizită Alfred Simonis? Că nu sunt alcoolici, că nu sunt homosexuali, că-și bat nevasta, că nu vor fura, ce altceva i-ar mai interesa pe George Simion și camarazii săi despre niște oameni pentru care ei ar trebui să garanteze ca lideri politici, nu aparatul?
Halucinantă este însă preocuparea lui George Simion pentru această testare cu detectorul de minciuni în sensul aflării infiltraților serviciilor secrete în partid. După mintea unui om normal, asta ar trebui să însemne că liderul partidului se teme ca instituția care are în sarcină depistarea celor nesinceri cu patria lor, care lucrează eventual în slujba altor state dușmănoase, sunt personaje atât de temute în ograda lui George Simion căci a fost chemat psihologul cu aparatul pentru a-i exclude.
Aici ori este o problemă de securitate națională, și instituțiile abilitate ar trebui ambiționate să-și facă treaba, ori când ajunge la putere Simion să pornească el tăvălugul schimbărilor în aceste instituții pentru a avea și noi încredere în ele. Altfel, e suspectă grav teama asta a lui Simion de instituții. E ca și teama hoțului de poliție, a evazionistului de ANAF, a politicianului de DNA, dacă vreți. Ce ai avea de gând să faci din calitatea ta de lider de partid de ți-e frică că vor afla serviciile unui stat ca România?
Dar să ne imaginăm că mulți candidați sunt hoți, proști, trădători, ce mai poți face cu o lună înainte de alegeri dacă ai atâtea „găuri” pe listele partidului? Cât de absurd poate fi acest personaj? Ce va face el dacă ajunge președinte al României. Va aduna Consiliul Superior de Apărare a Țării și la intrare în ședință îi testează pe membri dacă vreunul e de la SRI, de la SIE? Păi sigur cel puțin doi vor fi de la servicii, căci asta va fi treaba lor acolo. Testul ăsta ar fi bun la ceva, doar dacă ar răspunde și el la întrebarea aia. Da, aia.
Comentarii prin facebook