Mersul „ordonanței trenuleț”

Editorial de Eugen Sasu

Editorial de Eugen Sasu

„Ordonanța trenuleț” este un produs al guvernelor care avea rolul să ascundă neputința acestora. Iar neputința asta venea din populismul și lipsa de realism a politicului atunci când emitea tot soiul de pomeni către popor. Pentru că ele dădeau ceva alegătorului pregătit să meargă la urne, „ordonanțele trenuleț” generau costuri enorme la bugetul de stat, iar apariția lor bloca măririle la pensii, burse, facilități oferite bugetarilor în anul următor, dar și reducerea altor cheltuieli. Cel puțin până la apariția unei noi legi a bugetului de stat.

În cazul actualei „ordonanțe trenuleț” se speră la economisirea a 90 miliarde de lei și coborârea deficitului la 7%, așa cum tot ne somează Comisia Europeană să facem. Cum s-a ajuns aici? Păi trebuie doar să vă amintiți că 2024 a fost an electoral și încă nu s-a încheiat tot procesul. În septembrie cei mai mulți seniori au beneficiat de mărirea și recalcularea pensiei, bugetarii au avut parte în mandatul 2020-2024 de măriri de salariu considerabile, ceea ce a pus presiune și pe sectorul privat. Nu în ultimul rând, angajările la stat au explodat.

Multora dintre noi asta ne-a dat semnalul că tocmai am trecut la un alt nivel de trai, mai apropiat de media Uniunii Europene. A fost poate cea mai confortabilă perioadă din ultimul secol trăit de români, dar a fost o bunăstare consumată pe datorie, deficitul ajungând spre 9 procente, iar Europa ne-a spus stop, cu toate negocierile încercate de premierul Ciolacu înainte de alegeri. A fost o mare lipsă de rațional în tot acest comportament. O aroganță bazată și pe nevoia Occidentului de România în perspective prelungirii războiului din Ucraina.

Cu toată acestă bunăstare venită din consum pe datorie, deci nu din măiestria unei administrații PSD sau PNL, rezultatul alegerilor din această toamnă au fost dezastruoase pentru partidele care au guvernat. Treaba asta, repet, pe fondul unei creșteri, nu venind după o criză economică sau de altă natură. Sunt români care nu pot, nu știu sau nu pot să se bucure de această creștere artificială a nivelului de trai, dar tot mai mulți ne-am văzut de viață consumând mai mult, mai scump, mașini, case sau turism. Asta s-a simțit și statistic, și pe pielea multora.

La final de an am fost anunțați că am ingrat în Schengen și că am devenit eligibili pentru eliminarea vizelor pentru Statele Unite ale Americii. Pentru unele guverne, aceste două realizări la care am râvnit decenii ar fi fost suficient pentru a obține împreună, PSD cu PNL, spre două treimi din Parlamentul României. N-a fost așa, ba din contră, cu tot cu alegerile prezidențiale s-a conturat un dezastru pentru partidele mainstream, lăsând celor de extremă dreaptă doar misiunea să culeagă voturi „bob cu bob” de la o României cărei, culmea, i-a crescut nivelul de trai și de confort.

Am ajuns în situația de neimaginat pentru actorii guvernării ca tot ei să gestioneze o perioadă de sacrificiu, dar cu aceeași sensibilitate preelectorală, urmând să mai avem prezidențialele în primăvara care vine. Pe holurile parlamentului este un haos total. Alternativa la guvernare cântă colinde, îşi face cruci și se salută cu „Doamne ajută!”. Asta ne-a mai rămas, să ne ajute divinitatea, căci dacă nu PSD-PNL și UDMR, variant ultimă ar fi AUR, SOS și POT. Avem puterea să-i lăsăm să arate ce pot, dincolo de a urla și a se filma cum urlă? Din păcate, nu!

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

7 comentarii pentru acest articol

antiVrajeāla a spus: (decembrie 25th, 2024 at 13:57 )

2020
Venituri 345,093.7 32.3%
Cheltuieli 443,565.1 41.5%
DEFICIT -98,471.4 -9.2%
2021
Venituri 388,790. 32.6%
Cheltuieli 473,888.7 39.7%
DEFICIT -85,098.6 -7.1%
2022
Venituri 472,522.7 34.0%
Cheltuieli 561,175.7 40.4%
DEFICIT -88,653.0 -6.4%
2023
Venituri 541,133.5 33.7%
Cheltuieli 645,983.4 40.3%
DEFICIT -104,849.9 -6.5%
(conf. Regulamentul Uniunii Europene nr. 549/2013)

Estimat pe 2024: -8,2%

in ultimii 3 ani, adica in Guvernarile Ciuca – Ciolacu:
rezervele BNR au crescut cu 35% (altfel era cam greu spre foarte greu cu creditele populatiei la un curs de schimb care cu siguranta n-ar mai fi fost doar 5ron/eur)
investitiile publice s-au dublat ajungand la 120 mld ron, reprezentand 80%!!! din deficit ( adica destul de serios peste criteriul de sustenabilitate de 60% )
Din imprumuturi, vreo 45%(adica in crestere semnificativa de la vreo 35% in perioada Catu / Orban) s-au dus pentru rostogolirea datoriilor mai vechi. Iar daca cineva e tentat sa se mire de 80% + 45% ca e supraunitar… imi pare rau, mai am si altceva de facut decat sa explic simpaticilor🤪 obisnuiti cu „poezie” de tip „huuuoo aia, hai ai nostri” si cu „placutze suedeze”. Hai sa zic doar ca la fiecare eur imprumutat s-au produs 3 eur, spre deosebire de guvernarea finantistului🤪 Catu(nu luam prizonieri, sanatatea si educatia nu sunt prioritare etc) cand la fiecare eur imprumutat s-au produs… 0,7 eur…

Depozitele populatiei au crescut de la 278 mld ron la 360 mld ron deci mai mult decat au crescut creditele de la 164 mld la 186 mld

Problemele sunt altele. De exemplu cheltuielile din plandemie. Sau banii aruncati pe arme, arme care or sa vina… la sf. Asteapta, si achizitionate cu incalcarea legii offsetului, dar asta nu e ceva nou🤪. Sau cheltuielile cu „Slava”(secrete, da?🤪 bun asa!), incluzand si ajutorul pentru R. Moldova. Sau investitiile in prosteala verde.

O alta mare problema e profitul „investitorilor” oiropeni. Care profit… nu prea exista, dom’le, nu prea fac profit aici, deci de unde sa cotizeze si ei mai serios la buget? La nivelul cetateanului de exemplu: sunt retailerii care au dat afara angajati si i-au inlocuit cu scanarea produselor de catre cumparator. Ai zice ca ar fi trebuit sa le creasca profitul, nu? Ei bine, le-a scazut zdravan. Saracii.. le plang de mila, nu altceva🤪 Desi rata lor de profitabilitate la noi e totusi mai mare decat in alte parti prin Oiropa… Cat despre cum ii trateaza pe producatorii locali… da-i incolo de producatori locali, piata de desfacere si hai pa, romanistanezilor! De productivitatea romanilor pe locul doi in Europa si de salariile pe nicaieri am mai zis… Vrajelile cu bugetarii, pensiile speciale si alte asemnea… sunt vrajeli neocolonialiste pentru simpatici🤪 Cam cum era MCV-ul lui MaCoVei in privinta blocarii aderarii Romaniei la Schmenghen. Oare cam cat ne-au costat anii de tinut in afara Schmenghen-ului?🤔 Cred ca ne-a costat ceva…

#neocolonialism

#idiocracy🤪

PS: Cat au costat alegerile astea anulate?🤪 Macar daca de banii aia mai facea Dulapul Sasesc ceva deplasari de lux🤪, doara a fost votat si inca de 2 ori!

PPS: Craciun fericit, atat poetilor simpatici🤪 cat si celorlalti poeti!

Daniel a spus: (decembrie 25th, 2024 at 18:42 )

Evident ca troll-ul putinist nu putea lipsi nici in ziua de Crăciun să împrăștie propaganda dictatorului de la Kremlin care vrea să aia a în jur doar prazi ușoare, adică neînarmate și îndatorate, numai bune pentru a putea fi eliberate și subjugate ca în vremurile bune ale tovarășului Stalin. Nici nu trebuie să se chinuie cine știe ce pentru ca poate prelua direct sistemul oligarhic și de siloviki al PSD & Co, care au deja puterea în mână și privilegiile date pe viață.

antiVrajeāla a spus: (decembrie 25th, 2024 at 18:43 )

PPS : si cum romanul e nascut fooooaaarte… poet🤪, nu-i prea plac cifrele, dar zic ca poate se obisnuieste si cu ele si va ajunge chiar sa le ceara (daca nu sa le caute singur🤪, asta chiar ar fi prea de tot, el e… ocupat🤪 sa aiba pareri si opinii🤪 preluate pe nemestecate de la cei care au un anume interes ce opinii sa existe in spatiul public. la rusi ma refer, sigur ca da🤪)

Cheltuieli guvernamentale procent din PIB pe 2023 si 2022:
France 57 58.4%
Finland 55.6 53.4%
Italy 53.8 54.9%
Belgium 53.3 52.2%
Austria 52.7 53%
Greece 50.5 53.1%
Euro Area 49.5 50%
Hungary 49.5 48.7%
Sweden 49.5 48.9%
European Union 49 49.2%
Faroe Islands49 47.4%
Slovakia48.5 43%
Germany48.4 49%
Luxembourg 47.9 43.8%
Poland47 43.3%
Denmark46.8 44.9%
Slovenia 46.5 47.7%
Norway 46.4 38.3%
Spain 45.4 46.4%
Iceland 45.146.5%
Serbia 44.8 46.9%
United Kingdom 44.5 45.3%
Latvia44 44.2%
Czech Republic43.9 43%
Netherlands 43.5 43.5%
Estonia 43.3 40%
Portugal42.4 43.9%
Cyprus 41.9 37.9%
ROMANISTAN 40.3 40.4%
Bulgaria 38.8 41.2%
Malta 38.4 39.4%
Lithuania 37.4 36.2%
Switzerland 32 31.9%
Albania 29.2 30.4%
Ireland 22.7 20.6%
Croatia 21.3 21.1%

Asa ca n-as zice ca problema e cat se cheltuie, zic sa mai umblam si la cat se colecteaza, poate ne mai apropiem de medie macar. Si mai ales sa VORBIM despre asta! Dar mai ales DE LA CINE se colecteaza si de la cine nu, ca toooot pe spinarea fraieresteanului pica toate, zic ca poate mai vedem cu „investitorii” si exportul🤪profiturilor, zic sa mai vedem cu colectarea TVA-ului, zic sa mai vedem cu bancile alea straine care vor sa finanteze doar statul (la dobanzi pe baza de „rating de tara”🤪 stabilit de…. mafia financiara, doar sa nu ne uitam cumva cat castiga bancile, saracele🤪), nu si economia, saracul roman imprumutandu-se cu greu si la cu totul alte dobanzi decat „investitorul” strain(competitie, pai cum🤪). etc.

#idiocracy🤪

#Craciun fericit inca o data celor nascuti… poeti🤪 si care nu prea se pricep la cifre la fel de bine cum se pricep sa preia tampenii de la tagma jmekerilor ce le vantura sloganuri „economice” „de dreapta”🤪 si le indica ei diversi „vinovati de serviciu” care trebuie neaparat demonizati cu fiecare ocazie…

@vrajeala a spus: (decembrie 25th, 2024 at 18:46 )

Ai mâncat si ce a vomitat pisica, ai ars-o pe haznaua3 si acu ne esplici in copy/paste, din eugen dijmarescu, ce prosti e Occidentul si ciolacu-gonacu geniu cinstit.
Mars dracu in rusia criminala!

Daniel a spus: (decembrie 25th, 2024 at 19:25 )

Și pe ce s-au cheltuit banii? Pe scuzați-mă dar nu pot să-mi omor familia, pe zboruri particulare la evenimente sportive, pe 200 000 de bugetari în plus, sinecuri pentru amante și așa mai departe. Din acest motiv trebuie un buget auster pentru ca fiecare leu să fie drămuit, inclusiv în UAT-uri și în primăria de sticlă a lui Fritz.

antiVrajeāla a spus: (decembrie 25th, 2024 at 19:27 )

PPPS:pentru cei care se cearta cu cifrele, sa stiti ca am si eu „sensiblitatile mele”(Ultimul cartus 1973 /Sergiu Nicolaescu) poetice, asadar imi pare rau ca v-am „zdrobit corola de minciuni🤪 a lumii” Parca asa ceva era versul, dar nu stiu exact🤪

voua, un calduros (cu gaz compensat de la bugetul de stat)

#’un fleac, v-am ciuruit’ (ibidem)

precum si un sincer:

#idiocracy!🤪

Daniel a spus: (decembrie 25th, 2024 at 21:38 )

Că se cheltuie mai puțin decât alții, nu înseamnă ca nu are loc o risipă majoră, că nu se fură și că afacerile cu statul nu prosperă la fel ca parandărătul politicienilor.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


ISHO Timișoara

Administratie vezi arhiva Administratie

dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

Grindeanu si Taropa la schi

Sinecuriştii PSD dintr-o instituţie de stat cer în instanţă bonusuri de un milion de lei. Printre ei, Lucian Taropa, prietenul lui Sorin Grindeanu, şi fratele lui Marian Neacşu

Tupeu la maxim pentru sinecuriştii PSD! La finalul anului trecut, șase dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație (CA) de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română au intentat un proces în care cer câte 162.000 de lei pentru că, datorită lor, instituția ar fi îndeplinit criteriile de performanță în anul 2023, scrie G4Media.ro. Priuntre cei...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Sinecuriştii PSD dintr-o instituţie de stat cer în instanţă bonusuri de un milion de lei. Printre ei, Lucian Taropa, prietenul lui Sorin Grindeanu, şi fratele lui Marian Neacşu
Zara Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

Început bun, final cu emoții! Timișoara bate Tg. Jiu la un punct diferență

SCM Politehnica era favorită certă în fața unei echipe ce avea o singură victorie în campionat, iar gazdele au condus și cu 20 de puncte, însă oaspeții au fost aproape de surpriza campionatului pe final. În cele din urmă, gazdele s-au impus cu emoții, 88-87. Nimic nu prevestea sfârșitul strâns, mai ales după un început...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Început bun, final cu emoții! Timișoara bate Tg. Jiu la un punct diferență
L'architect du beaute

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Studiu pe piața imobiliară timișoreană: mai sunt terenuri pentru construcții la 20 de euro pe metrul pătrat

Conform datelor cuantificate de cei de la Valoreasy, în cadrul unei analize derulate pe piața imobiliară timișoreană, în capitala Banatului sunt încă disponibile terenuri pentru construcția de locuințe la nivelul de preț 20 – 30 de euro pe metru pătrat. Datele sunt la nivelul semestrului 2 al anului precedent. Conform sursei citate, pe tot parcursul...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Studiu pe piața imobiliară timișoreană: mai sunt terenuri pentru construcții la 20 de euro pe metrul pătrat

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Conform datelor cuantificate de cei de la Valoreasy, în cadrul unei analize derulate pe piața imobiliară timișoreană, în capitala Banatului sunt încă disponibile terenuri pentru construcția de locuințe la nivelul de preț 20 – 30 de euro pe metru pătrat. Datele sunt la nivelul semestrului 2 al anului precedent. Conform sursei citate, pe tot parcursul...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Studiu pe piața imobiliară timișoreană: mai sunt terenuri pentru construcții la 20 de euro pe metrul pătrat
Fundația de Abilitare Speranța, prin programul UnLoc, și Fundația Aquatim, prin Muzeul Apei, organizează evenimentul „O lume într-o picătură”, o întâlnire dedicată relației dintre comunitate, mediu și creativitate, care marchează Ziua Mondială a Poeziei (21 martie) și Ziua Mondială a Apei (22 martie). Întâlnirea are loc sâmbătă, 21 martie, între orele 12:00 și 13:30, la...
Citeşte tot articolul Citeste articolul La Muzeul Apei are loc evenimentul O lume într-o picătură
Organizația My Banat reia seria evenimentelor de cultură gastronomică locală Banat Brunch. Acestea vă oferă privilegiul de a păși în gospodăriile locuitorilor din regiune pentru a vă întâlni cu oamenii satelor, a le cunoaște poveștile și de a vă intersecta cu acestea prin intermediul bucătăriei locale. Rețete specifice fiecărui sat și fiecărei gazde vor fi...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Se reia seria acțiunilor din seria Banat Brunch
Există comunități care cresc prin infrastructură și există comunități care cresc prin oameni. Iar investiția în oameni începe aproape întotdeauna cu educația. Fundația Alber s-a născut din convingerea că dezvoltarea unei societăți nu înseamnă doar construcții și proiecte economice, ci și construirea oportunităților pentru copiii și tinerii care vor modela viitorul. Înființată în anul 2017,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Fundația Alber – investiția în educație care schimbă viitorul unei generații
Patru partide, trei victorii și o remiză, cu doar un gol primit. Asta a reușit Dumbrăvița în partidele din campionat în 2026. Astăzi, echipa alb-verde a trecut cu 1-0 de o fostă prim-divizionară, Concordia Chiajna, un scor mic față de realitatea din teren. Dumbrăvița a reușit o primă repriză foarte bună. A dominat consistent, a...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Dumbrăvița încheie sezonul regular cu o victorie! Se anunță o primăvară frumoasă la Pădurea Verde
Spitalul Municipal din Timișoara funcționează astăzi într-o infrastructură fragmentată, dispersată în clădiri vechi și tot mai greu de modernizat. Un spital nou nu mai este o ambiție administrativă, ci o necesitate medicală. Întrebarea nu este dacă Timișoara are nevoie de el, ci dacă administrația reușește în sfârșit să-l construiască. După aproape două decenii de promisiuni...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primul spital PPP din România: Timișoara rupe blestemul sau îl confirmă?
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.