Mersul „ordonanței trenuleț”

Editorial de Eugen Sasu

Editorial de Eugen Sasu

„Ordonanța trenuleț” este un produs al guvernelor care avea rolul să ascundă neputința acestora. Iar neputința asta venea din populismul și lipsa de realism a politicului atunci când emitea tot soiul de pomeni către popor. Pentru că ele dădeau ceva alegătorului pregătit să meargă la urne, „ordonanțele trenuleț” generau costuri enorme la bugetul de stat, iar apariția lor bloca măririle la pensii, burse, facilități oferite bugetarilor în anul următor, dar și reducerea altor cheltuieli. Cel puțin până la apariția unei noi legi a bugetului de stat.

În cazul actualei „ordonanțe trenuleț” se speră la economisirea a 90 miliarde de lei și coborârea deficitului la 7%, așa cum tot ne somează Comisia Europeană să facem. Cum s-a ajuns aici? Păi trebuie doar să vă amintiți că 2024 a fost an electoral și încă nu s-a încheiat tot procesul. În septembrie cei mai mulți seniori au beneficiat de mărirea și recalcularea pensiei, bugetarii au avut parte în mandatul 2020-2024 de măriri de salariu considerabile, ceea ce a pus presiune și pe sectorul privat. Nu în ultimul rând, angajările la stat au explodat.

Multora dintre noi asta ne-a dat semnalul că tocmai am trecut la un alt nivel de trai, mai apropiat de media Uniunii Europene. A fost poate cea mai confortabilă perioadă din ultimul secol trăit de români, dar a fost o bunăstare consumată pe datorie, deficitul ajungând spre 9 procente, iar Europa ne-a spus stop, cu toate negocierile încercate de premierul Ciolacu înainte de alegeri. A fost o mare lipsă de rațional în tot acest comportament. O aroganță bazată și pe nevoia Occidentului de România în perspective prelungirii războiului din Ucraina.

Cu toată acestă bunăstare venită din consum pe datorie, deci nu din măiestria unei administrații PSD sau PNL, rezultatul alegerilor din această toamnă au fost dezastruoase pentru partidele care au guvernat. Treaba asta, repet, pe fondul unei creșteri, nu venind după o criză economică sau de altă natură. Sunt români care nu pot, nu știu sau nu pot să se bucure de această creștere artificială a nivelului de trai, dar tot mai mulți ne-am văzut de viață consumând mai mult, mai scump, mașini, case sau turism. Asta s-a simțit și statistic, și pe pielea multora.

La final de an am fost anunțați că am ingrat în Schengen și că am devenit eligibili pentru eliminarea vizelor pentru Statele Unite ale Americii. Pentru unele guverne, aceste două realizări la care am râvnit decenii ar fi fost suficient pentru a obține împreună, PSD cu PNL, spre două treimi din Parlamentul României. N-a fost așa, ba din contră, cu tot cu alegerile prezidențiale s-a conturat un dezastru pentru partidele mainstream, lăsând celor de extremă dreaptă doar misiunea să culeagă voturi „bob cu bob” de la o României cărei, culmea, i-a crescut nivelul de trai și de confort.

Am ajuns în situația de neimaginat pentru actorii guvernării ca tot ei să gestioneze o perioadă de sacrificiu, dar cu aceeași sensibilitate preelectorală, urmând să mai avem prezidențialele în primăvara care vine. Pe holurile parlamentului este un haos total. Alternativa la guvernare cântă colinde, îşi face cruci și se salută cu „Doamne ajută!”. Asta ne-a mai rămas, să ne ajute divinitatea, căci dacă nu PSD-PNL și UDMR, variant ultimă ar fi AUR, SOS și POT. Avem puterea să-i lăsăm să arate ce pot, dincolo de a urla și a se filma cum urlă? Din păcate, nu!

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

7 comentarii pentru acest articol

antiVrajeāla a spus: (decembrie 25th, 2024 at 13:57 )

2020
Venituri 345,093.7 32.3%
Cheltuieli 443,565.1 41.5%
DEFICIT -98,471.4 -9.2%
2021
Venituri 388,790. 32.6%
Cheltuieli 473,888.7 39.7%
DEFICIT -85,098.6 -7.1%
2022
Venituri 472,522.7 34.0%
Cheltuieli 561,175.7 40.4%
DEFICIT -88,653.0 -6.4%
2023
Venituri 541,133.5 33.7%
Cheltuieli 645,983.4 40.3%
DEFICIT -104,849.9 -6.5%
(conf. Regulamentul Uniunii Europene nr. 549/2013)

Estimat pe 2024: -8,2%

in ultimii 3 ani, adica in Guvernarile Ciuca – Ciolacu:
rezervele BNR au crescut cu 35% (altfel era cam greu spre foarte greu cu creditele populatiei la un curs de schimb care cu siguranta n-ar mai fi fost doar 5ron/eur)
investitiile publice s-au dublat ajungand la 120 mld ron, reprezentand 80%!!! din deficit ( adica destul de serios peste criteriul de sustenabilitate de 60% )
Din imprumuturi, vreo 45%(adica in crestere semnificativa de la vreo 35% in perioada Catu / Orban) s-au dus pentru rostogolirea datoriilor mai vechi. Iar daca cineva e tentat sa se mire de 80% + 45% ca e supraunitar… imi pare rau, mai am si altceva de facut decat sa explic simpaticilor🤪 obisnuiti cu „poezie” de tip „huuuoo aia, hai ai nostri” si cu „placutze suedeze”. Hai sa zic doar ca la fiecare eur imprumutat s-au produs 3 eur, spre deosebire de guvernarea finantistului🤪 Catu(nu luam prizonieri, sanatatea si educatia nu sunt prioritare etc) cand la fiecare eur imprumutat s-au produs… 0,7 eur…

Depozitele populatiei au crescut de la 278 mld ron la 360 mld ron deci mai mult decat au crescut creditele de la 164 mld la 186 mld

Problemele sunt altele. De exemplu cheltuielile din plandemie. Sau banii aruncati pe arme, arme care or sa vina… la sf. Asteapta, si achizitionate cu incalcarea legii offsetului, dar asta nu e ceva nou🤪. Sau cheltuielile cu „Slava”(secrete, da?🤪 bun asa!), incluzand si ajutorul pentru R. Moldova. Sau investitiile in prosteala verde.

O alta mare problema e profitul „investitorilor” oiropeni. Care profit… nu prea exista, dom’le, nu prea fac profit aici, deci de unde sa cotizeze si ei mai serios la buget? La nivelul cetateanului de exemplu: sunt retailerii care au dat afara angajati si i-au inlocuit cu scanarea produselor de catre cumparator. Ai zice ca ar fi trebuit sa le creasca profitul, nu? Ei bine, le-a scazut zdravan. Saracii.. le plang de mila, nu altceva🤪 Desi rata lor de profitabilitate la noi e totusi mai mare decat in alte parti prin Oiropa… Cat despre cum ii trateaza pe producatorii locali… da-i incolo de producatori locali, piata de desfacere si hai pa, romanistanezilor! De productivitatea romanilor pe locul doi in Europa si de salariile pe nicaieri am mai zis… Vrajelile cu bugetarii, pensiile speciale si alte asemnea… sunt vrajeli neocolonialiste pentru simpatici🤪 Cam cum era MCV-ul lui MaCoVei in privinta blocarii aderarii Romaniei la Schmenghen. Oare cam cat ne-au costat anii de tinut in afara Schmenghen-ului?🤔 Cred ca ne-a costat ceva…

#neocolonialism

#idiocracy🤪

PS: Cat au costat alegerile astea anulate?🤪 Macar daca de banii aia mai facea Dulapul Sasesc ceva deplasari de lux🤪, doara a fost votat si inca de 2 ori!

PPS: Craciun fericit, atat poetilor simpatici🤪 cat si celorlalti poeti!

Daniel a spus: (decembrie 25th, 2024 at 18:42 )

Evident ca troll-ul putinist nu putea lipsi nici in ziua de Crăciun să împrăștie propaganda dictatorului de la Kremlin care vrea să aia a în jur doar prazi ușoare, adică neînarmate și îndatorate, numai bune pentru a putea fi eliberate și subjugate ca în vremurile bune ale tovarășului Stalin. Nici nu trebuie să se chinuie cine știe ce pentru ca poate prelua direct sistemul oligarhic și de siloviki al PSD & Co, care au deja puterea în mână și privilegiile date pe viață.

antiVrajeāla a spus: (decembrie 25th, 2024 at 18:43 )

PPS : si cum romanul e nascut fooooaaarte… poet🤪, nu-i prea plac cifrele, dar zic ca poate se obisnuieste si cu ele si va ajunge chiar sa le ceara (daca nu sa le caute singur🤪, asta chiar ar fi prea de tot, el e… ocupat🤪 sa aiba pareri si opinii🤪 preluate pe nemestecate de la cei care au un anume interes ce opinii sa existe in spatiul public. la rusi ma refer, sigur ca da🤪)

Cheltuieli guvernamentale procent din PIB pe 2023 si 2022:
France 57 58.4%
Finland 55.6 53.4%
Italy 53.8 54.9%
Belgium 53.3 52.2%
Austria 52.7 53%
Greece 50.5 53.1%
Euro Area 49.5 50%
Hungary 49.5 48.7%
Sweden 49.5 48.9%
European Union 49 49.2%
Faroe Islands49 47.4%
Slovakia48.5 43%
Germany48.4 49%
Luxembourg 47.9 43.8%
Poland47 43.3%
Denmark46.8 44.9%
Slovenia 46.5 47.7%
Norway 46.4 38.3%
Spain 45.4 46.4%
Iceland 45.146.5%
Serbia 44.8 46.9%
United Kingdom 44.5 45.3%
Latvia44 44.2%
Czech Republic43.9 43%
Netherlands 43.5 43.5%
Estonia 43.3 40%
Portugal42.4 43.9%
Cyprus 41.9 37.9%
ROMANISTAN 40.3 40.4%
Bulgaria 38.8 41.2%
Malta 38.4 39.4%
Lithuania 37.4 36.2%
Switzerland 32 31.9%
Albania 29.2 30.4%
Ireland 22.7 20.6%
Croatia 21.3 21.1%

Asa ca n-as zice ca problema e cat se cheltuie, zic sa mai umblam si la cat se colecteaza, poate ne mai apropiem de medie macar. Si mai ales sa VORBIM despre asta! Dar mai ales DE LA CINE se colecteaza si de la cine nu, ca toooot pe spinarea fraieresteanului pica toate, zic ca poate mai vedem cu „investitorii” si exportul🤪profiturilor, zic sa mai vedem cu colectarea TVA-ului, zic sa mai vedem cu bancile alea straine care vor sa finanteze doar statul (la dobanzi pe baza de „rating de tara”🤪 stabilit de…. mafia financiara, doar sa nu ne uitam cumva cat castiga bancile, saracele🤪), nu si economia, saracul roman imprumutandu-se cu greu si la cu totul alte dobanzi decat „investitorul” strain(competitie, pai cum🤪). etc.

#idiocracy🤪

#Craciun fericit inca o data celor nascuti… poeti🤪 si care nu prea se pricep la cifre la fel de bine cum se pricep sa preia tampenii de la tagma jmekerilor ce le vantura sloganuri „economice” „de dreapta”🤪 si le indica ei diversi „vinovati de serviciu” care trebuie neaparat demonizati cu fiecare ocazie…

@vrajeala a spus: (decembrie 25th, 2024 at 18:46 )

Ai mâncat si ce a vomitat pisica, ai ars-o pe haznaua3 si acu ne esplici in copy/paste, din eugen dijmarescu, ce prosti e Occidentul si ciolacu-gonacu geniu cinstit.
Mars dracu in rusia criminala!

Daniel a spus: (decembrie 25th, 2024 at 19:25 )

Și pe ce s-au cheltuit banii? Pe scuzați-mă dar nu pot să-mi omor familia, pe zboruri particulare la evenimente sportive, pe 200 000 de bugetari în plus, sinecuri pentru amante și așa mai departe. Din acest motiv trebuie un buget auster pentru ca fiecare leu să fie drămuit, inclusiv în UAT-uri și în primăria de sticlă a lui Fritz.

antiVrajeāla a spus: (decembrie 25th, 2024 at 19:27 )

PPPS:pentru cei care se cearta cu cifrele, sa stiti ca am si eu „sensiblitatile mele”(Ultimul cartus 1973 /Sergiu Nicolaescu) poetice, asadar imi pare rau ca v-am „zdrobit corola de minciuni🤪 a lumii” Parca asa ceva era versul, dar nu stiu exact🤪

voua, un calduros (cu gaz compensat de la bugetul de stat)

#’un fleac, v-am ciuruit’ (ibidem)

precum si un sincer:

#idiocracy!🤪

Daniel a spus: (decembrie 25th, 2024 at 21:38 )

Că se cheltuie mai puțin decât alții, nu înseamnă ca nu are loc o risipă majoră, că nu se fură și că afacerile cu statul nu prosperă la fel ca parandărătul politicienilor.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Știri de ultimă oră

Cele mai citite articole


Maxagro - 30 de ani de performanță

Administratie vezi arhiva Administratie

Ordinul Arhitecților din Timiș cere colaborare cu primăria pentru limitarea efectelor anulării PUG asupra activității arhitecților și a investițiilor din Timișoara

Ordinul Arhitecților din România, filiala Timiș, atrage atenția asupra problemelor create de anularea Planului Urbanistic General al Municipiului Timișoara. Generează o situație administrativă complexă, cu efecte directe asupra investițiilor aflate în derulare, asupra activității birourilor de arhitectură și, implicit, asupra dezvoltării orașului, avertizează organizația profesională Mai mulți membri OAR au semnalat că se află în...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ordinul Arhitecților din Timiș cere colaborare cu primăria pentru limitarea efectelor anulării PUG asupra activității arhitecților și a investițiilor din Timișoara
dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

Un salt cu paraşuta. Cadou de nerefuzat primit de un edil din Timiş de ziua sa de naştere de la angajaţii primăriei

Zilele trecute, primarul comunei Giarmata, Claudiu Mihălceanu, a împlinit rotunda vârstă de 40 de ani de ani. Cu acest prilej, angajaţii primăriei pe care o conduce i-au făcut un cadou inedit şi… de nerefuzat: un salt cu paraşuta. Motivaţia angajaţilor Primăriei Giarmata pentru acest cadou a fost că primarul nu se teme de provocări mari....
Citeşte tot articolul Citeste articolul Un salt cu paraşuta. Cadou de nerefuzat primit de un edil din Timiş de ziua sa de naştere de la angajaţii primăriei
Zara Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

Zece campioni ai Timișoarei vor servi naționala României de rugby în meciurile tari ale lunii noiembrie

Naționala de rugby a României va disputa în luna noiembrie trei meciuri pe teren propriu, la București, pe Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf, urmând să întâlnească Tonga (6 noiembrie), SUA (14 noiembrie) și Canada (20 noiembrie). Partidele fac parte din turneul Nations Cup și vor începe la 18:30. Eduard Matei, Tudor Butnariu, Ștefan...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Zece campioni ai Timișoarei vor servi naționala României de rugby în meciurile tari ale lunii noiembrie
ISHO Timișoara

Social vezi arhiva Social

Comunicarea, puntea dintre tehnologie și societate: Zilele Facultății de Științe ale Comunicării la UPT

Într-o lume marcată de evoluția accelerată a tehnologiei și de transformările profunde aduse de inteligența artificială, capacitatea de a înțelege și de a transmite cunoașterea devine o prioritate absolută. În acest context dinamic, Universitatea Politehnica Timișoara celebrează o dublă aniversare academică: 15 ani de la înființarea Facultății de Științe ale Comunicării și 33 de ani...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Comunicarea, puntea dintre tehnologie și societate: Zilele Facultății de Științe ale Comunicării la UPT

Economic vezi arhiva Economic

CCIA Timiș prezintă companiilor timișene noi oportunități de afaceri pe piața poloneză

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș va organiza un nou seminar având ca subiect oportunitățile de afaceri și investiții din Polonia. Evenimentul va reuni reprezentanți ai mediului de afaceri, consultanți și experți români și polonezi, oferind participanților posibilitatea de a adresa întrebări, de a face schimb de experiență și de a stabili contacte directe...
Citeşte tot articolul Citeste articolul CCIA Timiș prezintă companiilor timișene noi oportunități de afaceri pe piața poloneză

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Într-o lume marcată de evoluția accelerată a tehnologiei și de transformările profunde aduse de inteligența artificială, capacitatea de a înțelege și de a transmite cunoașterea devine o prioritate absolută. În acest context dinamic, Universitatea Politehnica Timișoara celebrează o dublă aniversare academică: 15 ani de la înființarea Facultății de Științe ale Comunicării și 33 de ani...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Comunicarea, puntea dintre tehnologie și societate: Zilele Facultății de Științe ale Comunicării la UPT
Ordinul Arhitecților din România, filiala Timiș, atrage atenția asupra problemelor create de anularea Planului Urbanistic General al Municipiului Timișoara. Generează o situație administrativă complexă, cu efecte directe asupra investițiilor aflate în derulare, asupra activității birourilor de arhitectură și, implicit, asupra dezvoltării orașului, avertizează organizația profesională Mai mulți membri OAR au semnalat că se află în...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ordinul Arhitecților din Timiș cere colaborare cu primăria pentru limitarea efectelor anulării PUG asupra activității arhitecților și a investițiilor din Timișoara
Timp de două zile, în capitala Banatului are loc Forumului Timișoara pentru Valori Europene. Sesiunea de dezbateri având ca organizatori principali Primăria Timișoara și Ministerul român de externe a avut inaugurarea oficială joi, pe scena Operei, și se bucură de prezența unor oaspeți de cel mai înalt nivel. Momentul principal al evenimentului va fi acordarea...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Oaspeți de cel mai înalt nivel discută despre democrație și politică mondială. Joi a debutat Forumul Timișoara pentru Valori Europene
Societatea a obosit. La fel și artiștii. Oboseala nu vine doar din felul în care ne organizăm timpul. Ea este produsă de munca nesigură, de costurile tot mai mari ale vieții, de instabilitate politică, de fluxul permanent de informații sau de presiunea de a rămâne disponibili și productivi indiferent de ce se întâmplă în jur....
Citeşte tot articolul Citeste articolul Expoziția colectivă Tired Mass se deschide vineri, la INDECIS artist run. Epuizarea, munca și limitele corpului, explorate prin artă și întâlniri cu publicul
Primăria Timișoara solicită obținerea de fonduri de la bugetul de stat, prin Programul național „Mihail Cantacuzino”, derulat de Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, pentru Ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Copii „Louis Țurcanu”. Dacă se va reuși obținerea de fonduri, din cele 35,1 milioane de lei necesar, prin proiect se vor asigura 34,9 milioane, iar...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primăria cere 35 de milioane de lei la Ministerul Dezvoltării, pentru modernizarea Ambulatoriului de specialitate al Spitalului de Copii
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș va organiza un nou seminar având ca subiect oportunitățile de afaceri și investiții din Polonia. Evenimentul va reuni reprezentanți ai mediului de afaceri, consultanți și experți români și polonezi, oferind participanților posibilitatea de a adresa întrebări, de a face schimb de experiență și de a stabili contacte directe...
Citeşte tot articolul Citeste articolul CCIA Timiș prezintă companiilor timișene noi oportunități de afaceri pe piața poloneză
Artiști, biologi, arhitecți, peisagiști și cercetători au explorat împreună relația dintre Timișoara și natură în cadrul proiectului „Teren comun – peisaje pe Bega”, inițiat de Asociația Culturală pentru Intervenție Artistică (ACIA). Proiectul a avut în centrul său Canalul Bega, privit nu doar ca element definitoriu al peisajului Timișoarei, ci și ca parte a unui ecosistem...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Canalul Bega, în centrul unui studiu de cinci luni. Specialiștii au cercetat influența acestuia asupra Timișoarei și a biodiversității
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România a publicat pe SEAP anunțul de licitație pentru realizarea ”Pasaj denivelat pe DC 152 (fost DC 98) – Calea Urseni la intersecția cu Varianta de Ocolire Timișoara Sud)”. Proiectul va fi derulat prin intermediul Direcției de Drumuri și Poduri Timișoara și are alocată suma de 70...
Citeşte tot articolul Citeste articolul CNAIR a lansat licitația pentru proiectarea și executarea viitorului pasaj Urseni – Centura Sud
O știre falsă s-a propagat în cascadă la televiziunile și publicațiile din România, ascunzând sub preș o realitate instituțională gravă: un elev de 13 ani cu probleme cardiace preexistente a suferit un stop cardio-respirator în timpul unei activități oficiale organizate sub egida unui liceu sportiv de stat. 1. Incidentul real: Secundele dintre viață și moarte...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Cum a transformat presa și social media un stop cardiac la ora de handbal într-un banal meci de fotbal în parc…
Primăria Remetea Mare a demarat lucrările pentru amenajarea unui patinoar care va funcţiona în această iarnă. Iniţial locuitorii comunei au fost întrebaţi ce-şi doresc pentru sărbătorile de iarnă: un patinoar sau un târg de Crăciun, cei mai mulţi optând pentu prima variantă.  În urmă cu câteva zile, primarul comunei Remetea Mare, Cosmin Chira, şi-a întrebat...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Locuitorii au ales, Primăria s-a pus pe treabă. La Remetea Mare se amenajează un patinoar pentru această iarnă
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.