Instituţia prefectului s-ar putea transforma radical, în cazul unei reforme administrative a României. Scenariul în ceea ce priveşte rolul reprezentantului guvernului în teritoriu nu este deloc roz, cel puţin în viziunea Institutului Regiunilor Europei.
Presedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, s-a întâlnit, astăzi, cu o delegaţie austriacă, din care fac parte Franz Schausberger, preşedintele Institutului Regiunilor Europei (IRE) şi membru al Comitetului Regiunilor, Helmut Falschlehner şi Bernd Petrisch (reprezentanţi IRE) şi Eduard Paulus, şeful Direcţiei de Finanţe a Landului Salzburg. Discuţiile au vizat experienţa austriacă în ceea ce priveşte o împărţire administrativă eficientă a teritoriului. În Austria există nouă landuri şi, pentru o mai bună repartizare şi utilizare a banilor, veniturile se colectează la nivel naţional. Ulterior, sumele sunt redistribuite de la bugetul de stat, pe baza unui algoritm care ţine cont atât de numărul de locuitori, cât şi de importanţa economică a zonelor. Preşedintele ISE, Franz Schausberger, consideră că, în prezent, pentru România este importantă o discuţie asupra împărţirii teritoriale. Concluzia celor de la IRE este seacă: 41 de judeţe, cât are România în prezent, sunt prea multe, iar opt regiuni de dezvoltare, create pentru accesarea proiectelor europene, sunt prea puţine. Una dintre victimele unei eventuale reforme administrative şi teritoriale ar putea fi chiar instituţia prefectului, care ar putea dispărea sau ar avea atribuţii mult mai restrânse.
Comentarii prin facebook