Adormirea Maicii Domnului este prăznuita atât de ortodocși, cât și de catolici în fiecare an, pe data de 15 august. Sântămaria Mare, una dintre marile sărbători ale bisericii creştine, marchează trecerea de la vară la toamnă.
Nu se cunosc cu exactitate nici anul, nici ziua când a adormit Sfânta Fecioara. Despre adormirea Maicii Domnului nu există informații în Sfintele Evanghelii, ci doar în tradiția Bisericii. Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului și Sfântul Ioan Damaschin scriu că Maica Domnului a fost anunțată de un înger de mutarea ei din această viață.
Tradiția spune că Apostolii au fost aduși pe nori pentru a fi prezenți la acest eveniment. Apostolul Toma a sosit trei zile mai târziu și, întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născatoarei de Dumnezeu, însă acesta era gol. Se crede că Fecioara Maria a fost înviată de Fiul Său și luată cu trupul în Împărăția Cerurilor.
Mormântul Maicii Domnului a fost identificat în Ierusalim, chiar dacă se crede că Fecioara Maria ar fi murit la Efes, locul unde a trăit o vreme după înălțarea lui Hristos. Originea instituirii acestui praznic în 15 august este incertă. Locul lui de origine este probabil Ierusalimul. În vechile sinaxare georgiene, ziua de 15 august reprezenta aniversarea anuală a sfințirii unei biserici a Maicii Domnului, zidită în secolul al V-lea între Ierusalim și Betleem.
În unele zone ale ţării, în dimineaţa de 15 august, femeile merg la biserică, unde împart struguri, prune, faguri de miere, şi merg în cimitir pentru a tămâia mormintele. La ţară se obişnuieşte ca în această zi să fie angajaţi pândarii în vii şi se spune că se „leagă” ciocul păsărilor, pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă.
În Moldova, Sfânta Maria Mare este considerată „a morţilor”, fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Preacuratei, şi doar la Sfânta Maria Mică (8 septembrie) sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume.
La sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că apoi sunt bune de leac. Între cele două Marii (15 august – 8 septembrie) este timpul prielnic semănării grâului.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului prefaţează deschiderea sezonului de nunţi (16 august-14 noiembrie), începerea târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă, a praznicelor de pomenire a morţilor.
În părţile Moldovei, Sfânta Maria Mare este considerată „a morţilor”, fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Preacuratei şi doar la Sfânta Maria Mică (8 septembrie) sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume.
La sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că apoi sunt bune de leac.
Între cele două Marii (15 august – 8 septembrie) este timpul prielnic semănării grâului. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului prefaţează deschiderea sezonului de nunţi (16 august-14 noiembrie), începerea târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă, a praznicelor de pomenire a morţilor.
Comentarii prin facebook