Un argeșean cu domiciliul în Gătaia a venit zilele trecute la Timișoara să-și pună capăt zilelor. S-a urcat pe podul din Calea Șagului și a amenințat că se aruncă de acolo până un impact cu asfaltul turnat de pe vremea primăriei lui Nicolae Robu îi va fi fatal. Pe cine a amenințat nu se știe, căci pericolul plana asupra lui, iar creierul uman funcționează în scopul supraviețuirii. Doar doamna Brigitte, fosta soție a tenismenului Năstase, mai povestea lui Măruță cum a încercat să se sinucidă ținându-și răsuflarea, dar așa ceva nu se poate, creierul va da drumul la mușchi asfel ca doamna Brigitte să iasă cu gura după aer ca după altceva. Omul nostru la 37 de ani încă nu a aflat asta și nici că instituțiile statului nu te lasă în ziua de azi nici măcar să te sinucizi ca lumea.
Când l-au dat jos de pe balustrada podului, potențialul sinucigaș a spus că a vrut să-și pună capăt zilelor pentru că viața e grea. Fiecare are povestea lui. Nu vrei să fii în pielea omului, poate sunt răni emoționale, pierderi irecuperabile, dar pentru traiul de zi cu zi, pentru lipsa banilor cu care să ți-l duci, mai ușor sau mai greu, mai confortabil sau mai simplu, nu cred că în ziua de astăzi un om de 37 de ani poate cere moartea în locul unui loc de muncă. Repet, asta dacă nu sunt alte motive l-au pus pe om pe balustradă pentru un gest atât de extrem. Dar dacă sinucigașul de pe podul din Calea Șagului spune că viața îi e grea ce să mai spună Alin Nica sau Alfred Simonis?
Alin Nica este președintele C.J. Timiș, al organizației județene PNL și ar vrea să rămână la locul lui de muncă, el nu fuge de așa ceva, are toate motivele să creadă că alegătorii îi vor mai da un mandat, conform sondajelor de opinie, dar lupta pentru putere în sânul coaliției de guvernare PSD-PNL lasă răni adânci în destinele unor oameni. Alfred Simonis este alt personaj dramatic. El este președintele interimar al Camere Deputaților, șef al PSD Timiș și neam de neamul dumnealui, părinți, frați, mătuși, prieteni, Cornel Brici n-ar fi visat că dl. Simonis va ajunge într-o așa demnitate.
Dar credeți că îi este bine acuma? Nu îi este deloc bine să trăiască cu sabia lui Marcel Ciolacu deasupra capului, presat de Paul Stănescu, Gabriela Firea sau Olguța Vasilescu, în așteptarea mazilirii politice pe motiv că nu a dat rezultate partidului în calitate de președinte al PSD Timiș. Aici nu se mai discută, este clar că dumnealui trebuie să ducă o funcție Bucureștiului, iar asta nu poate fi a lui Dominic Fritz, primarul de Timișoara. Ce-a mai rămas? Funcția lui Alin Nica, dar pentru asta ar trebui să dai jos candidatul cu prima șansă la șefia consiliului județean, președintele în funcție. Neam de neamul PSD și PNL n-a mai întâlnit o asemenea speță să dai jos favoritul înainte de vot.
Ce-ar trebui să facă oamenii ăștia? Să se urce pe balustrada podului din Calea Șagului, spunând când vine poliția locală că au recurs la un asemenea gest pentru viața le e grea? Cine i-ar crede? Firește că nimeni. Așa că omul ăla de 37 de ani așa trebuie să privească lucrurile, să mulțumească lui Dumnezeu că are două picioare, două mâini cu care să muncească, e în floarea vârstei și nu e președintele PNL sau PSD Timiș, nu are problemele critice de viață ale lui Alin Nica și Alfred Simonis. Așa să-și imagineze, că unul dintre cei doi demnitari amintiți mai sus aproape că vor muri politic dacă nu-l înjunghie pe celălalt, iar asta este cu adevărat o dramă.
Nu ar trebui să ne intereseze bătaia asta între „mârtani”, dar dacă Alfred Simonis câștigă lupta asta, nimic nu-i mai stă în cale (cu excepția lui Sorin Grindeanu), iar noi aici în Timiș nu ne vom mai pune problema finanțării proiectelor spitalicești, ctitorii în stadioane, săli polivalente… ba mai mult, cred că ar fi în stare să pună Curtea de Conturi să patroneze echipa de fotbal Poli Timișoara pentru un loc mai bun în play-off-ul primei divizii. Dar asta este doar partea bună.
Comentarii prin facebook