Bulibăşeala CFR

Mult mai mult de trei ceasuri rele i-au copleşit marţi pe angajaţii Regionalei CFR Timişoara. Din surse exclusiv sindicale, aproape de orele amiezii, se dezvoltă zvonul că Regionala CFR Timişoara a fost înmormântată, îmbălsămată şi mutată la Craiova. În trei paşi rapizi şi succesivi. Pe 1 noiembrie s-a închis CFR Marfă, pe 2 noiembrie (marţi) se închide CFR Călători, iar pe 3 noiembrie, CFR Infrastructură. Ca la nişte buticuri de cartier, urma să se pună sau chiar s-a pus lacăt pe cele trei instituţii. Furând startul, ca să fie primul care ia o reacţie, prim-vicepreşedintele PSD Timiş, Sorin Grindeanu, sare să atace cu mânie maximă această măsură. Sursele PSD-istului sunt tot sindicale. Cu un ochi vigilent pe site-ul cu lucrările la drumuri şi cu altul pe o coală de hârtie, Grindeanu atacă, printr-un comunicat de presă, guvernarea care a permis o asemenea mare ticăloşie. Şi Grindeanu ştie la fel, că s-au desfiinţat deja CFR Marfă şi CFR Călători, iar pe 3 noiembrie vine la rând CFR Infrastructură. Cu toate acestea, nimeni din CFR nu prea ştie nimic. Continuă să lucreze într-o instituţie „cu lacăt la uşă”. L-am citat pe Grindeanu. Nu ştim cum o fi ieşit oamenii afară: or fi spart lacătul şi au executat o ieşire prin efracţie. Şefi de direcţii, ingineri, directoraşi, nimeni nu ştie că li s-a închis prăvălia. Cu excepţia CFR Marfă, care este un lucru oficial. Sindicaliştii o dau înainte, că s-a închis. Ceilalţi spun că nu. Tragi-comedia atinge paroxismul. În fine, după-amiaza, Biroul de presă al Companiei CFR trimite un comunicat prin care dezminte afirmaţiile apărute în media. Ce-i drept, doar cu jumătate de gură. Se spune însă clar că regionala nu se desfiinţează nici în 3 noiembrie, nici ulterior. Totuşi, se aminteşte că se lucrează de zor la un „program de restructurare a companiei”. Marea problemă care rezultă din tot acest circ este lipsa de comunicare şi secretomania tâmpită în care se lucrează. La fel cum se întâmplă în multe domenii de activitate în această ţară tot mai nefericită. Fiindcă niciun director din CFR nu a putut să dezmintă clar informaţiile sindicaliste, în condiţiile în care şeful la nivel naţional al CFR este un timişorean, Valeriu Trică. Pe viitor, informaţiile s-ar putea confirma sau nu. Numai că era cam greu de crezut că, de pe o zi pe alta, se poate închide un ditamai mastodont precum o regională CFR, aşa cum ai închide o langoşerie. Cât despre restructurarea companiei, mutarea unor birouri de la Timişoara la Craiova numai reformă nu poate fi numită. Eventual, în capul „portocaliu” al epigonilor lui Băsescu. Un prieten care a lucrat mult timp în CFR şi „mănâncă pe pâine” acest domeniu îmi povestea despre marea risipă din sistem. În primul rând, se referea la parcul auto incredibil de mare pentru o instituţie care se ocupă de trenuri. „S-ar face o economie de câteva zeci de milioane de euro numai renunţând la maşinile în plus din dotare. Nu zic că toate trebuie să dispară, dar sunt extrem de multe. Inspectorii de la Regională nu merg în control cu trenul, cum ar fi normal, ci cu maşinile. Mulţi n-au văzut de ani de zile cum arată un tren pe dinăuntru. În acest moment, Gara de Nord, dar şi alte gări de orăşele au câte trei directori în funcţie. Unul la Marfă, altul la Călători şi altul la Infrastructură. De ce? De aici ar trebui începută reforma, nu să muţi regionala la Craiova”, mi-a explicat el câteva lucruri despre un sistem care pare a se apropia tot mai mult de colaps.