Un asteroid de dimensiuni impresionante, căzut pe Terra acum 60 de milioane de ani, a fost găsit, intact, într-o peșteră din Caraș-Severin. Descoperirea îi aparține unui inginer chimist de 45 de ani din Timișoara, speolog amator. Meteoritul e format dintr-o rocă foarte dură, despre care chimiștii spun că o formă necunoscută de bioxid de siliciu.
„În iunie am participat la o excursie de explorare în Cheile Carașului, alături de colegii din clubul de speologie. La intrarea în Peștera de sub Cârșa am fost trimis înapoi să iau echipament complet, în timp ce colegii au continuat explorarea. Credeam că îi voi ajunge din urmă, dar ei explorau o altă galerie. După o oră și jumătate m-am oprit la un gur, să beau apă. Am descoperit acolo pietre cu aspect de semiprețioase, gălbui, roșii, cenușii, roci foarte dure, care nu aveau cum să provină din calcarul zonei”, povestește Marius Paniti.
„Am privit în jur și am observat formațiuni negre, care nu erau carstice. Mai departe au apărut formațiunile autoglazurate, și de tipul lavei topite. Coroborând cu duritatea constatată deja, am înțeles că acolo au fost implicate temperaturi și presiuni imense, mult peste cele ale lavei topite la o erupție vulcanică. Nu putea fi vorba decât de un asteroid”, spune speologul amator.
A smuls din pereții grotei câteva bucăți de rocă și le-a dus în laborator, pentru analize. Chimiștii i-au confirmat bănuiala: ceea ce a găsit în Peștera de sub Cârșa a venit din spațiu. Asteroidul, pe care l-a numit „Astrid-Paniti”, a ajuns pe Pământ acum 60 de milioane de ani. Ar putea fi veriga lipsă din șirul meteoriților care au bombardat Terra la momentul respectiv și ale căror urme au fost găsite în Atlantic, în Mongolia, Siberia sau China. Până la această descoperire, Europa părea să fi fost ocolită de acest fenomen.
„Analizele au arătat natura silicatică a rocii meteoritului: o formă alotropă de dioxid de siliciu combinat cu nemetale, nemaiîntâlnită pe Terra. Roca are o duritate inexplicabilă. Pe Terra, cuarțul sau olivina sunt cele mai dure silicate, care ating maximum de duritate 8 pe scara Mohs. Roca noastră ajunge la 9,1 pe scara Mohs. E aproape de duritatea smaraldului sau rubinului, care au 9,2. Diamantul are maxim, 10.
Fenomentul de autoglazurare a rocii constatat în peșteră nu se întâmplă la maximum 2.000 de grade Celsius, cât atinge lava în momentul eruperii, ci la temperaturi de două-trei ori mai mari”, a mai explicat Paniti.. Deși arată ca o piatră de râu maro, silicatul din peștera cărășeană poate tăia ușor sticlă sau porțelan.
Meteoritul descoperit de Marius Paniti a atins Terra în perioada cuprinsă între Jurasic şi Cretacic, fiind probabil unul din seria celor care au căzut în perioada respectivă pe tot globul, având a efect dispariția dinozaurilor. Acesta a intrat în atmosfera Pământului, elementele uşor fuzibile de la suprafaţă s-au volatilizat, a devenit, astfel, meteorit şi s-a prăbuşit în Marea Tethis (din zona adiacentă teritoriului României), provocând o uriaşă explozie.
Comentarii prin facebook