Cu tactica omului care tace și face, Gheorghe Ciuhandu a ieșit din administrație cu imaginea edilului modest, care a făcut mult bine și puțin rău. Mulți deja știm că nu este chiar așa, dar o astfel de percepție s-a propagat despre gospodarul filogerman din fruntea Primăriei Timișoara. Cu ce imagine va pleca Nicolae Robu din CD Loga nr. 1? Probabil că nu va pleca prea curând, așa că e prematur să-l desenăm încă de astăzi. Ce putem observa însă la liberal este că-i place să se laude și când are cu ce, și când n-are. La trei ani de mandat, Nicolae Robu putea să se facă că plouă? Evident că nu. Strategic, ar fi lăsat impresia că fuge de un bilanț, ca Ponta, dar nici să-ți cânți singur „La mulți ani” parcă nu dă bine.
Din cele 40 de puncte prezentate de primar, cele cu iz de bilanț contabil nu au cum să fie digerate ușor de public, chiar dacă nu sunt deloc lipsite de importanță în sănătatea financiară a unei primării. Apoi mai sunt proiectele finalizate de administrația Robu, dar începute în mandatele lui Ciuhandu, ceea ce în mod fals poate induce ideea că, de fapt, nu ai niciun merit în treaba asta. Cât privește asfaltul turnat, pistele de biciclete, alei, piețe, să fim serioși, chiar n-ar fi motiv de laudă. Pentru asta există salariul, fie el și unul foarte mic pentru un primar atât de mare. E ca și cum un șofer de autobuz și-ar face un titlu de glorie că face zilnic 200 kilometri în 20 de bucle Catedrală – Calea Șagului. Retimul să se laude că ne ia gunoiul, iar Aquatimul, că ne primește, cu atâta talent, dejecțiile.
Chiar dacă, Tanda pe Manda, primarul liberal poate ieși pe plus, n-ar fi fost rău ca Nicolae Robu să ne fi povestit de ce nu a putut face tot ce a promis. Ceva ce nu a mers bine, să fie credibil, uman. Nu poți veni în fața alegătorului ca un Robocop frumos, competent, care face numai lucruri bune. Trebuie să fie și ceva care să nu fi mers cum trebuie. Fie și episodul cu mașinuțele turistice, dar să spună primarul că undeva s-a greșit. Dar nu putea, fiindcă s-ar fi ajuns la Chiș Culiță, singurul șef de direcție din primărie de care primarul este mulțumit, cu tot cu gherla adineaori amintită. Unii sunt de altă părere că proiectul Poli este un succes. Dacă ne mulțumim cu puțin, da. Am avut ceva mort și acum avem ceva funcțional. Dar Timișoara poate primi și poate da mai mult în fotbal. Chiar dacă nu din vina primarului, o conjunctură total aiurea a făcut ca ACS Poli să nu aducă lumea la stadion, iar până la acel moment nu putem vorbi de vreun succes.
Tare curios sunt ce va promite candidatul Nicolae Robu timișorenilor în campania de la anul. Căci dacă le propui alegătorilor pasajele Jiul, Popa Șapcă și Solventul, stadionul, sala polivalentă și bazinele de înot, podurile peste Bega, parc acvatic, parcări sub și supraterane, bulevard „a la Barcelona” de la Gara Mare la UMT senzația e că ne întoarcem în timp și primul mandat n-a fost chiar așa împlinit cum ar arăta-o unele statistici făcute pe genunchi în cabinetele municipale.
P.S. Realizarea 24 în bilanțul primarului Robu: „Recuperarea în instanţă, definitivă şi irevocabilă, de la ţigani, a trei clădiri spitaliceşti…”. Asta da realizare! În zilele astea pline de ipocrizie și „corectitudine politică”, uite că vine un politician și spune norvegianului „norvegian”, mongolului „mongol” și țiganului „țigan”.
Comentarii prin facebook