Farsa fiscală. Statul crește. Și odată cu el, iluzia că știe ce face.

Extinderea sectorului public e prezentată de ani buni ca o rețetă miraculoasă: mai mulți funcționari, mai multe instituții, mai multe servicii care – surpriză – ar trebui să vină fără nicio întrebare legată de costuri. Statul promite. Cetățenii aplaudă. Iar nota de plată? Ei bine, ne vom gândi la ea mai târziu. Poate o plătește altcineva. Poate nu vine niciodată.

Tabăra „pro-stat mare” nu e nici pe departe un front coerent. Avem visătorii cu inimă mare și buzunar public infinit, care acceptă deficite colosale de dragul echității. Și avem contabilii austeri, care vor să țină cheltuielile sub control, dar nu renunță la ideea unui stat cu tentacule în toate domeniile. Ce-i apropie? Iluzia că statul poate face orice. Ce-i desparte? Doar tehnica prin care fentează realitatea.

Rezultatul? O societate prinsă între două fantezii: că poți avea mai mult fără să plătești mai mult și că poți construi un stat-gigant fără să-l prăbușești sub greutatea propriilor promisiuni. Între timp, deficitul devine decor, iar eficiența rămâne un cuvânt exotic, folosit mai ales în PowerPoint-uri guvernamentale.

Dar să nu fim cinici. Poate că într-o zi vom avea un stat care colectează mult, cheltuiește puțin și oferă servicii excelente. Până atunci, poate începem cu întrebarea simplă, dar uitată: cât de mare poate fi statul înainte să se sufoce singur? Și, mai ales, cine-i aduce apă?

 

Etichete , ,
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

15 comentarii pentru acest articol

Daniel a spus: (iunie 14th, 2025 at 10:00 )

Astea trebuiau discutate înainte ca Ciolacu să își bată efectiv joc de echilibrul macroeconomic, că așa e cu rotativa pe care iarăși o vor implementată acum deși spun că au înțeles mesajul. Factura aceia trebuie plătită de cei care au beneficiat de creșterile respective pentru ca în mediul propagat taxele au crescut 3 ani la rând dar nu au putut ține pasul cu cheltuielile pentru că tovarășul Ciolacu nu a dat de la el, din banii munciți de el, precum un profesor care dă note de 10 la toți analfabeții funcțional că doar nu dă de la el.

A. Iorgovan & Chatgpt a spus: (iunie 14th, 2025 at 13:37 )

Suntem cam la media UE in privinta bugetari 1000 locuitori (aceasta este statistica relevanta deoarece educatia, sanatatea, armata, justitia, politia, pompierii, fiscul etc) lucreaza si pentru angajati dar si pentru cei sub 18 ani plus studenti neangajati plus pensionari)

| Țară | Bugetari / 1 000 locuitori |
| ————— | ————————– |
| Luxembourg | 149 |
| Sweden | 146 |
| Denmark | 139 |
| Cyprus | 129 |
| Estonia | 113 |
| Finland | 107 |
| Croatia | 105 |
| Latvia | 104 |
| Czechia | 96 |
| Lithuania | 90 |
| Malta | 88 |
| France | 80 |
| Romania | 75 |
| Portugal | 75 |
| Slovenia | 71 |
| Netherlands | 70 |
| Greece | 67 |
| Bulgaria | 66 |
| Germany | 60 |
| Slovakia | 59 |
| Austria | 57 |
| Poland | 57 |
| Hungary | 57 |
| Ireland | 56 |
| Belgium | 53 |
| Spain | 51 |
| Italy | 36 |
| **UE‑27 Media** | **78**

DACA tinem cont de faptul ca am „exportat” cateva milioane bune de cetateni si i-am lua in calcul pentru Romania obtinem cam 60 bugetari la 1000 romani. Cred ca nu e chiar asa mult.


Sa vedem pentru nr. bugetari raportat la nr. angajati:

### % angajați în sector public (inclusiv educație și sănătate) raportat la total angajați

| Țară | % angajați în sector public |
| ————— | ————————— |
| Finlanda | 35% |
| Suedia | 34% |
| Danemarca | 32% |
| Luxemburg | 30% |
| Cipru | 29% |
| Estonia | 27% |
| Croația | 26% |
| Letonia | 25% |
| Republica Cehă | 23% |
| Malta | 22% |
| Slovenia | 21% |
| România | 20% |
| Bulgaria | 20% |
| Portugalia | 19% |
| Franța | 18% |
| Grecia | 17% |
| Polonia | 17% |
| Austria | 16% |
| Slovacia | 15% |
| Ungaria | 14% |
| Irlanda | 14% |
| Olanda | 13% |
| Germania | 13% |
| Belgia | 12% |
| Spania | 11% |
| Italia | 10% |
| **UE‑27 Media** | **19%** |

Sa vedem acum ce procente am obtine daca 2,5 milioane de romani (estimarea mea) ar lucra in Romania si nu in alte tari UE
(oricum si acestia trimit ceva ceva bani in tara)

| Țară | % angajați în sector public

| **România** | **13.6%**

Sa vedem acum cat SE FURA de niste ” antreprenori” care non stop propun masuri de reducere a orice mai putin FURTUL LOR:

Procentele acestuia raportate la:

* **PIB-ul țării** (pentru a evalua impactul economic)
* **Veniturile bugetare totale** (pentru a evalua impactul asupra finanțelor publice

### 📊 Gap-ul TVA în UE

| Țară | Gap TVA (%) | Gap TVA (€ mil.) | Gap / PIB (%) | Gap / Venituri bugetare (%) |
| ——— | ———– | —————- | ————- | ————————— |
| România | 36,7% | 8.996 | 2,7% | 9,2% |
| Grecia | 17,8% | 3.231 | 1,6% | 4,5% |
| Italia | 10,8% | 14.600 | 0,8% | 2,3% |
| Polonia | 3,3% | 1.694 | 0,4% | 1,2% |
| Franța | 4,9% | 9.552 | 0,2% | 1,5% |
| Germania | 2,8% | 7.460 | 0,1% | 1,2% |
| Spania | 0,8% | 662 | 0,1% | 0,3% |
| Olanda | -0,2% | -146 | -0,1% | -0,2% |
| Belgia | 6,9% | 2.530 | 0,3% | 1,5% |
| Austria | 2,8% | 883 | 0,2% | 1,1% |
| Suedia | 3,8% | 1.935 | 0,2% | 1,4% |
| Danemarca | 5,0% | 1.780 | 0,2% | 1,4% |
| Finlanda | 0,4% | 90 | 0,0% | 0,2% |
| Irlanda | 6,7% | 1.116 | 0,2% | 1,5% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0 | | | |

As putea continua cu cat se FURA „legal” prin preturi de transfer, deducerea dobanzilor, offsore-uri, leasing financiar si operational, scheme de amortizare accelerata etc dar cine vrea sa creada altceva, o va face impotriva oricarei evidente. Oricum sunt discutii mult prea tehnice pentru cetateanul roman obisnuit. Obisnuit (mancurtizat chiar) si sa i se vanda gogosi pe care le preia cu incantare si le repeta la randul sau.

Daca pentru ultimii ani luam in calcul si pierderile date de pandemie (blocarea economiei, cheltuieli aiurea cu izolete, vaccinuri fara numar, spitale modulare nefolosite, contracte „urgente” pentru masti, dezinfectanti etc) , cerealele din Ucraina de exemplu, si ajutorul dat Ucrainei si alte costuri ale razboiului, daca adaugam costurile „tranzitiei catre energia verde” o sa vedem ca problemele sunt undeva iar solutiile se cauta… oriunde altundeva. Cetateanul roman este pus sa plateasca FURTUL LA SCARA URIASA coordonat de la… centrul imperiului. Nu-i nimic, mai avem de vandut niste companii romanesti… e si aceasta o „solutie…

A. Iorgovan & Chatgpt a spus: (iunie 14th, 2025 at 13:42 )

Suntem cam la media UE in privinta bugetari 1000 locuitori (aceasta este statistica relevanta deoarece educatia, sanatatea, armata, justitia, politia, pompierii, fiscul etc) lucreaza si pentru angajati dar si pentru cei sub 18 ani plus studenti neangajati plus pensionari)

| Țară | Bugetari / 1 000 locuitori |
| ————— | ————————– |
| Luxembourg | 149 |
| Sweden | 146 |
| Denmark | 139 |
| Cyprus | 129 |
| Estonia | 113 |
| Finland | 107 |
| Croatia | 105 |
| Latvia | 104 |
| Czechia | 96 |
| Lithuania | 90 |
| Malta | 88 |
| France | 80 |
| Romania | 75 |
| Portugal | 75 |
| Slovenia | 71 |
| Netherlands | 70 |
| Greece | 67 |
| Bulgaria | 66 |
| Germany | 60 |
| Slovakia | 59 |
| Austria | 57 |
| Poland | 57 |
| Hungary | 57 |
| Ireland | 56 |
| Belgium | 53 |
| Spain | 51 |
| Italy | 36 |
| **UE‑27 Media** | **78**

DACA tinem cont de faptul ca am „exportat” cateva milioane bune de cetateni si i-am lua in calcul pentru Romania obtinem cam 60 bugetari la 1000 romani. Cred ca nu e chiar asa mult.


Sa vedem pentru nr. bugetari raportat la nr. angajati:

### % angajați în sector public (inclusiv educație și sănătate) raportat la total angajați

| Țară | % angajați în sector public |
| ————— | ————————— |
| Finlanda | 35% |
| Suedia | 34% |
| Danemarca | 32% |
| Luxemburg | 30% |
| Cipru | 29% |
| Estonia | 27% |
| Croația | 26% |
| Letonia | 25% |
| Republica Cehă | 23% |
| Malta | 22% |
| Slovenia | 21% |
| România | 20% |
| Bulgaria | 20% |
| Portugalia | 19% |
| Franța | 18% |
| Grecia | 17% |
| Polonia | 17% |
| Austria | 16% |
| Slovacia | 15% |
| Ungaria | 14% |
| Irlanda | 14% |
| Olanda | 13% |
| Germania | 13% |
| Belgia | 12% |
| Spania | 11% |
| Italia | 10% |
| **UE‑27 Media** | **19%** |

Sa vedem acum ce procente am obtine daca 2,5 milioane de romani (estimarea mea) ar lucra in Romania si nu in alte tari UE
(oricum si acestia trimit ceva ceva bani in tara)

| Țară | % angajați în sector public

| **România** | **13.6%**

A.Iorgovan & Chatgpt a spus: (iunie 14th, 2025 at 13:44 )

Sa vedem acum cat SE FURA de niste ” antreprenori” care non stop propun masuri de reducere a orice mai putin FURTUL LOR:

Procentele acestuia raportate la:

* **PIB-ul țării** (pentru a evalua impactul economic)
* **Veniturile bugetare totale** (pentru a evalua impactul asupra finanțelor publice

### 📊 Gap-ul TVA în UE

| Țară | Gap TVA (%) | Gap TVA (€ mil.) | Gap / PIB (%) | Gap / Venituri bugetare (%) |
| ——— | ———– | —————- | ————- | ————————— |
| România | 36,7% | 8.996 | 2,7% | 9,2% |
| Grecia | 17,8% | 3.231 | 1,6% | 4,5% |
| Italia | 10,8% | 14.600 | 0,8% | 2,3% |
| Polonia | 3,3% | 1.694 | 0,4% | 1,2% |
| Franța | 4,9% | 9.552 | 0,2% | 1,5% |
| Germania | 2,8% | 7.460 | 0,1% | 1,2% |
| Spania | 0,8% | 662 | 0,1% | 0,3% |
| Olanda | -0,2% | -146 | -0,1% | -0,2% |
| Belgia | 6,9% | 2.530 | 0,3% | 1,5% |
| Austria | 2,8% | 883 | 0,2% | 1,1% |
| Suedia | 3,8% | 1.935 | 0,2% | 1,4% |
| Danemarca | 5,0% | 1.780 | 0,2% | 1,4% |
| Finlanda | 0,4% | 90 | 0,0% | 0,2% |
| Irlanda | 6,7% | 1.116 | 0,2% | 1,5% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0 | | | |

As putea continua cu cat se FURA „legal” prin preturi de transfer, deducerea dobanzilor, offsore-uri, leasing financiar si operational, scheme de amortizare accelerata etc dar cine vrea sa creada altceva, o va face impotriva oricarei evidente. Oricum sunt discutii mult prea tehnice pentru cetateanul roman obisnuit. Obisnuit (mancurtizat chiar) si sa i se vanda gogosi pe care le preia cu incantare si le repeta la randul sau.

Daca pentru ultimii ani luam in calcul si pierderile date de pandemie (blocarea economiei, cheltuieli aiurea cu izolete, vaccinuri fara numar, spitale modulare nefolosite, contracte „urgente” pentru masti, dezinfectanti etc) , cerealele din Ucraina de exemplu, si ajutorul dat Ucrainei si alte costuri ale razboiului, daca adaugam costurile „tranzitiei catre energia verde” o sa vedem ca problemele sunt undeva iar solutiile se cauta… oriunde altundeva. Cetateanul roman este pus sa plateasca FURTUL LA SCARA URIASA coordonat de la… centrul imperiului. Nu-i nimic, mai avem de vandut niste companii romanesti… e si aceasta o „solutie…

Wanda89 a spus: (iunie 14th, 2025 at 13:50 )

Sigur că soluția este Neobăsescul de la Oradea… tăietorul de lemne, moacă și frunte de birjar. Zeusul Băsescu trebuia să fie de mult între gratii, ce să mai discutăm despre progeniturile nevinovate, gagicuța oiropeana Eba, fostă beneficiară Luxten și deșteapta avocată/notară etc. Buturuga asta de la Oradea pare un ciot antisocial, taie, taie, taie – ca să fie eficiență la ce și să rămânâ parandarăt la cine? PNL, PSD, FSN, Iliescu la spital? Bolojan, pericol public. Nu mai am chef de curbe de sacrificiu.

Mi$u a spus: (iunie 14th, 2025 at 16:57 )

Numai daca tai din armata de piariste din sectorul de stat ajungi sa faci dreptate sociala, eliminând incompetenta si curvele/pilele politice.

E mare sau nu, statul cheltuie cu salarii imense pentru parazitii politici de tot felul, si in cel mai bun caz acceptabile pentru cei competenti.

Problema cea mai mare e traseul banilor, sume imense dirijate catre mafiotii politici. Statul sunt chiar ei, hotii politici care semneaza la comanda, controalele vin de forma etc. Cica investitii, toate legale. Cica licitatii. Daca luati la ancheta achizitorii din institutii o sa ramaneti blocati la ce veti auzi.
Au gasit tot felul de modalitati de drenare a banului public, e o falsa discutie nr de angajati din sistem.

Daniel a spus: (iunie 14th, 2025 at 17:43 )

Troll-ul putinist @intre_bare care rostogolește punctajele primite de la Kremlin pe site-urile de știri locale scrie inepții sub diverse nume de ambele sexe pentru ca în luna aceasta dedicată lui este cam confuz. Bineînțeles ca statisticile sunt aiuristice el tu ca nu se știe exact câți oameni e sunt în țară și câți sunt plecați.
Individul este ușor de recunoscut după punctaje care sunt antireformiste, pro corupție și anti Ucraina.

A. Iorgovan a spus: (iunie 14th, 2025 at 17:48 )

@Mi$u, da, sa se taie pilele, cunostintele si relatiile de la stat, inclusiv „piaristele” de care zici, absolut, dar poate ar fi cazul sa se mai taie macar din cand in cand (macar in situatii de criza) si de la privat din „secretare” cand patronul isi plateste la negru angajatii, cand scoate bani din firma pentru cate un cadouas pentru… cineva, pentru vreo deplasare „in interes de serviciu”… si se vaieta ca nu are bani sa fie cinstit si sa-si plateasca decent angajatii pentru ca… bugetarii, statul, taxele etc., nicidecum bolidul de lux, vila, viata amoroasa, viciile ori chiar nepriceperea antreprenoriala. Ca sunt foarte multi cinstiti si cat de cat priceputi in privat? Sunt! Si printre bugetari sunt multi cinstiti si cat de cat priceputi. De unde as taia eu de la stat ar fi din Consiliile de administratie, si nu pentru ca sunt acolo venituri nesimtite raportat la priceperea si efortul depus, ci pentru ca acolo sunt pusi unii sa execute anume… politici, aia e marea furaciune de care cetateanul nu e constient.
Insa n-o sa vezi niciodata o analiza din partea vreunui politician cu cat unde se risipeste din PIB, pentru ca cetateanul trebuie sa se uite unde i se spune, la nimicuri. Cetateanul e emotional, iar politicianul stie ca poate paria pe reactiile emotionale. Cu cat cetateanul e mai asmutit unul impotriva altuia, cu atat mai bine pentru politicieni si „afaceristi”, fie ei cei care „castiga” contracte cu statul cu caiete de sarcini „cu dedicatie”, fie corporatii, fie patronasi de duzina.

Mi$u a spus: (iunie 14th, 2025 at 20:32 )

@A Iorgovan , Statul a vrut sa fie in toate, deci el e cauza si pentru comportamentul celor din economie. A suprataxat si a stimulat ioc catre deloc. Daca i-a lasat sa evazioneze a făcut-o cu interes.
De zeci de ani corupția endemică, proasta functionare a instituțiilor si sărăcirea populației se datorează exclusiv Statului si clasei politice, nicidecum patronilor. Statul e cauza problemelor din economie, a evaziunii si a locurilor de munca la negru.

Jack a spus: (iunie 14th, 2025 at 20:58 )

Bugetari=lipitori

TMEUTM a spus: (iunie 15th, 2025 at 09:41 )

Statisticile sunt prost facute. Problema nu e nr,ci impartirea,domeniul si calitatea. Unde trebuie sunt mai putini,ca si locatie. Apoi ca domeniu la fel,de ex medici si politisti putini. Apoi sunt orase depopulate xu recensamnt incorect,de comune nu mai zic. In sxhimb sunt agentii fara rost,plimbatori de acte sau,cum ziceau unii,angajatii care nu meeg deloc,vezi si cazul Dragnea. Apoi e vorba de investitiile gresite,doar sa ia banii,licitatiile ciudate samd. Evident ca si la privat se fac multe,mai ales la firmele romanesti,de la falimente intentionate,munca la negru,evaziune etc. Dar ghici cine ii protejeaza? Legile si controalele…Sunt multe de zis si multe probleme,dar cei de sus sunt incapabili sa opreasca robinetul si evaziunea. Evident ca tot fraierii platesc,si statul asta vrea.

Wanda89 a spus: (iunie 15th, 2025 at 10:04 )

@Mi$u
Domnule mișu, cum definiți Statul, în mintea dumneavoastră? Bugetarii sunt Statul?! Vedeți ceva restricții aplicate corporatiștilor și micilor evazioniști particulari în momentul în care suntem chemați la vot?

A. Iorgovan a spus: (iunie 15th, 2025 at 15:38 )

@TMEUTM
Cand se vorbeste ca statul e supradimensionat, „omul gras care s-a suit in spinarea omului slab” dupa cum era o vorba, statisticile sunt corecte si arata ca NU ESTE ASA.
Romania NU are un sector bugetar „gras”:
Ca numar de angajati este cam la media UE, iar ca pondere in PIB a salariilor bugetarilor Romania este… PE PENULTIMUL LOC
Țara …. % din PIB – salarii sector public
Danemarca~17 %
Suedia~16 %
Luxemburg~14 %
Belgia~13 %
Finlanda~13 %
Franța~12.5 %
Grecia~12 %
Malta~12 %
Slovenia~11 %
Italia~11 %
Austria~11 %
Portugalia~11 %
Germania~10 %
Irlanda~10 %
Spania~10 %
Slovacia~9 %
Cipru~9 %
Croația~9%
Cehia~8 %
Estonia~8 %
Ungaria~8 %
Lituania~8 %
Olanda~8 %
Letonia~7 %
Polonia~7 %
România~7.3 %
Bulgaria~6 %

Daca ne referim la salariile din administratia centrala, suntem la media UE, adica 1,4%

In privinta structurii sectorului bugetar ai dreptate, deficit major in unele sectoare, pile cunostinte si relatii platite gras in alte sectoare plus angajati aiurea din motive de birocratie ori „obligatii” electorale.

Dar problema care determina pierderi majore NU este aceasta, ci angajatii in posturi cheie (Consilii de administratie, ministere, ba chiar si in guvern) pusi sa execute anume politici dezastruoase pentru Romania.

Insa structuri ineficiente sunt si la privat, sa ai pretentia ca privatul sa prospere doar pe seama corectarii problemelor din sectorul bugetar e ca si cum un patron de firma de transporturi ce se lafaie in lux are un parc auto invechit, isi „rezolva” ITP-ul la „un prieten”, incarca intotdeauna peste masa maxima, nu respecta timpii de transport, isi plateste angajatii „la negru” iar apoi la un control ISCTR se apuca sa se vaiete ca nu poate respecta timpii de condus deoarece n-avem autostrazi si dureaza prea mult, nu respecta incarcarea pentru ca si asa drumurile sunt proaste si nici concurenta nu respecta, deci incearca sa fie si el competitiv cum poate, are si el o amanta angajata secretara, ca merita si el dupa atata munca si trebuie sa faca un ban si pentru extra-cheltuieli… asa ca statul sa-i faca autostrazi, sa-i dea si ceva subventii sa-si innoiasca flota si sa-si plateasca angajatii, sau sa inchida ochii la nereguli, ca el se simte exploatat saracutul, si parca ar mai avea nevoie de o amanta si parca ar dori sa-si mai ia un bolid de lux.

Problema in Romania sunt VENITURILE, nu cheltuielile. Iar cand se taie din cheltuieli, se taie intotdeauna de unde nu trebuie si cine nu stie asta sau nu-l intereseaza, se bucura ca scad cheltuielile apoi se indigneaza ca de ce serviciile publice sunt proaste si… mai cere o taiere! Care se va face… tot de unde nu trebuie!

Cand ai o „gaura” de aproape 10% din buget la colectarea TVA (de departe pe primul loc in UE), cand multinationalele externalizeaza profituri in draci, iar tu cauti solutii cum sa mai tai din salarii… e ca si cum ai face economie la a manca inghetata, o data pe an in loc de o data pe luna asta in timp ce cineva din familie fura din bani sa-i joace la pacanele la Monte Carlo saptamanal.

Bani sunt, dar sunt la niste hoti mari care cer sa se reduca din cheltuieli strict necesare si din ce fura niste hoti mult mai mici ca sa aiba ei si mai mult de furat.

A. Iorgovan a spus: (iunie 15th, 2025 at 17:37 )

O corectie, deoarece Chatgpt mai da si informatii neactualizate: pe final de 2024 ponderea cheltuielilor salariale bugetare in PIB in Romania a crescut la 8,4% pe fondul maririlor salariale de anul trecut, al cresterii economice anemice data de situatia internationala si al rostogolirii datoriilor, insa nu am date actualizate si pentru celelalte tari.

Chiar si asa suntem sensibil sub tarile din Vest. Banuiesc ca tarile din Vest nu au aparat bugetar mai ineficient decat al nostru si de aceea cheltuie mai mult, banuiesc ca sunt mai performanti si ofera servicii mai bune tocmai pentru ca aloca mai mult.

Daniel a spus: (iunie 15th, 2025 at 22:17 )

Nu se putea ca troll-un putinist @intre_bare să nu apere bugetarii, mai ales pe cei corupți și angajați pe pile la pachet cu specialii, care și ăștia sunt mult mai mulți decât ar trebui. Desigur că nu se întreabă de ce am ține hoarde de bugetari și șefime inutilă. Nu văd de ce un oraș cu sute de mii de oameni a poate avea o primărie iar unul cu 2000 la fel, asta ca să nu mai zic de inepția cu sectoarele de la București.
Sigur că troll-ul rusofil nu își pune problema că un stat suplu ar aduce benefici de competitivitate, așa cum face dereglementarea și reducerea birocrației, lucruri care vor face și mai mulți bugetari redundanți. Ne luăm după inepțiile de afară, stat care deși au impozite mai mari tot la deficit au ajuns, tot hoarde de bugetari susțin care stau la cafea. Și acolo dacă intri într-un partid, ți se rezolvă un post de bugetar. Eu i-am văzut pe ăștia de la INS de la noi cum erau tot timpul la țigară și cafea, fiind clar că sunt o grămadă în plus.
Problema cea mai mare este ca nu sunt bne distribuiți și anume la locurile călduțe unde se freacă menta sunt o grămadă în plus iar la cele unde este de lucru și se oferă servicii sunt deficite. Nu e de mirare ca se scapă la greu de închisoare prin faptul ca sunt puțini judecători, că aceștia au o carieră scurtă și că la orice modificare se reia de la început judecata. La fisc, la fel că doar ăia 30% din banii de TVA care nu se recuperează, este cu voie de la PSD.
În rest, numai scuze cum de nu sunt bani și așa mai departe dar nu își pune problema că mediul privat de la noi nu este la fel de eficient ca în vest și nici nu poate din cauza ăstora care vin în controale să ceară șpagă.
Cât despre transferuri de fonduri între filiale, aceste sunt absolut normal și nu pot fi împiedicate pentru că profitul este calculat la nivel de corporație, deci nu la nivel de filială pentru că altfel unele filiale ar fi tot timpul pe minus iar altele pe plus, mai ales acolo unde este producția. Că se abuzează de asta, este altă treabă doar că este greu de combătut iar cine e pe ultimul loc la colectarea TVA nu poate eradica așa ceva.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


L'architect du beaute

Administratie vezi arhiva Administratie

dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

Guvernul şi-a asumat din nou răspunderea pe reforma pensiilor magistraților

Guvernul și-a asumat marţi, în faţa plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor, răspunderea pe reforma pensiilor magistraților. Premierul Ilie Bolojan a afirmat că proiectul este un act de echitate socială pentru românii care muncesc. Ilie Bolojan a declarat, la angajarea răspunderii Guvernului pe pensiile magistraţilor, că nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme, la...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Guvernul şi-a asumat din nou răspunderea pe reforma pensiilor magistraților
ISHO

Sport vezi arhiva Sport

Dumbrăvița merge la Voluntari în ultima deplasare din 2025

CSC Dumbrăvița dispută la finalul acestei săptămâni, ultimul joc oficial din deplasare din acest an calendaristic. Sâmbătă, de la ora 11.00, joacă în fieful celor de la FC Voluntari, în cadrul etapei a 16-a din Liga 2. Cele două echipe se întâlnesc pentru a doua oară într-un meci direct. La 14 decembrie 2024, tot pe...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Dumbrăvița merge la Voluntari în ultima deplasare din 2025
Muzeul National al Banatului

Social vezi arhiva Social

Oferte de iarnă de la Horticultura. Verdele este mereu în sezon/Foto

La Serele Horticultura plantele sunt crescute pentru spații care prind viață, iar verdele este mereu în sezon. Aici, plantele sunt crescute cu grijă și pregătite să transforme orice interior într-un spațiu mai primitor și mai aproape de natură. Colecția Horticultura de plante include: Aloe vera Aspidistra Chlorophytum Cyperus Euonymus Ferigă Ficus Lavandă Palmier Trachycarpus Sansevieria...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Oferte de iarnă de la Horticultura. Verdele este mereu în sezon/Foto
Black Friday la Iulius Town Timișoara

Economic vezi arhiva Economic

Compania Aumovio reduce peste două sute de locuri de muncă la unitatea pe care o deține la Timișoara

Una dintre cele mai puternice companii multinaționale cu activitate în domeniul automotive din Timișoara, prezentă aici cu o unitate de producție și cercetare, va concedia peste două sute de persoane ca parte a unui proces realizat la nivel global de companie. Vizate sunt toate sectoarele de activitate ale companiei. Societatea Aumovio, desprinsă de curând din...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Compania Aumovio reduce peste două sute de locuri de muncă la unitatea pe care o deține la Timișoara

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Pentru o seară, duminică de la ora 18.00, Piața Libertății va deveni un loc în care imaginația se întâlnește cu arta într-un mod unic. Pationoarul din Piața Libertății devine duminică loc de spectactol. Trupa Circus on Ice Savieliev Grand va transforma patinoarul într-un univers magic inspirat din lumea Harry Potter, într-o producție spectaculoasă care îmbină...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Personajele din Harry Potter prind viață pe gheața patinoarului din Piața Libertății
La Serele Horticultura plantele sunt crescute pentru spații care prind viață, iar verdele este mereu în sezon. Aici, plantele sunt crescute cu grijă și pregătite să transforme orice interior într-un spațiu mai primitor și mai aproape de natură. Colecția Horticultura de plante include: Aloe vera Aspidistra Chlorophytum Cyperus Euonymus Ferigă Ficus Lavandă Palmier Trachycarpus Sansevieria...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Oferte de iarnă de la Horticultura. Verdele este mereu în sezon/Foto
Iubitorii de colinde sunt invitați duminica aceasta (7 decembrie), de la ora 14:00, departe de aglomerația din Timișoara, la cea de-a treia ediție a „Concertului de Crăciun” din Charlottenburg, singurul sat rotund din România. Concertul va avea loc în Biserica Romano-Catolică din localitate, într-o atmosferă inedită de sărbătoare. Publicul va putea urmări un program muzical...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Recomandare de weekend – Visit Timiș: Concertul de Crăciun din Charlottenburg
Primăria Timișoara și ADR Vest au semnat joi contractul prin care municipalitatea va beneficia de finanțare europeană pentru regenerarea urbană a Pieței Mocioni (Küttel). Revitalizarea cartierului istoric Iosefin va fi susținută prin Programul Regional Vest 2021 – 2027 cu peste 9,1 milioane de euro, iar de la bugetul local cu peste 5,6 milioane de euro....
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primăria Timișoara primește nouă milioane de euro, fonduri europene, pentru reabilitarea zonei Piața Mocioni
A noua partidă din actualul sezon pentru prim-divizionara de baschet a orașului a însemnat a patra victorie, una categoreică, e adevărat, în fața unui adversar modest, dar venită la capătul unui meci în care fiecare jucător de la amfitrioni înscris pe foaia de arbitraj și-a adus contribuția. A fost 106-84 pentru elevii lui Dragan Petricevic,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul SCM Politehnica a făcut un meci excelent cu Galațiul
RETIM Ecologic Service S.A. informează publicul și autoritățile că procedura de predare a activității de tratare a levigatului de la Depozitul de Deșeuri Nepericuloase (DDN) Ghizela, organizată astăzi la solicitarea operatorului, nu a putut fi finalizată din cauza refuzului Consiliului Județean (CJ) Timiș de a primi instalațiile în condițiile legale în care acestea trebuie predate:...
Citeşte tot articolul Citeste articolul RETIM acuză: CJ Timiș și Eco Serv blochează predarea activității de tratare a levigatului
De sâmbătă, 6 decembrie, la Muzeul Satului Bănățean se deschide „Lights of the Village”, numele sub care vor fi reunite activitățile dedicate lunii decembrie, în organizarea Consiliului Județean Timiș. Acolo va funcționa singurul patinoar gratuit din Timișoara, anunță organizatorii. Sâmbătă, 6 decembrie, la ora 16, Consiliul Județean Timiș dă startul activităților de iarnă la Muzeul...
Citeşte tot articolul Citeste articolul „Lights of the Village”, târgul de iarnă de la Muzeul Satului Bănățean se deschide sâmbătă
Dominic Fritz, primarul Timișoarei, spune că nu intră în ”capcana diplomelor”, întrebat fiind dacă își va face publice diplomele de studiu. Cine vrea, poate să analizeze dosarul său profesional de la primărie, spune el. Ideea diplomelor a revenit în prim plan după cazul Moșteanu, ministrul USR de la Apărare care nu a fost deloc la...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Dominic Fritz spune că nu pică în capcana diplomelor. Ideea, reluată după demisia lui Moșteanu
Top
deBanat.ro - spune realitatea!
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.