Farsa fiscală. Statul crește. Și odată cu el, iluzia că știe ce face.

Extinderea sectorului public e prezentată de ani buni ca o rețetă miraculoasă: mai mulți funcționari, mai multe instituții, mai multe servicii care – surpriză – ar trebui să vină fără nicio întrebare legată de costuri. Statul promite. Cetățenii aplaudă. Iar nota de plată? Ei bine, ne vom gândi la ea mai târziu. Poate o plătește altcineva. Poate nu vine niciodată.

Tabăra „pro-stat mare” nu e nici pe departe un front coerent. Avem visătorii cu inimă mare și buzunar public infinit, care acceptă deficite colosale de dragul echității. Și avem contabilii austeri, care vor să țină cheltuielile sub control, dar nu renunță la ideea unui stat cu tentacule în toate domeniile. Ce-i apropie? Iluzia că statul poate face orice. Ce-i desparte? Doar tehnica prin care fentează realitatea.

Rezultatul? O societate prinsă între două fantezii: că poți avea mai mult fără să plătești mai mult și că poți construi un stat-gigant fără să-l prăbușești sub greutatea propriilor promisiuni. Între timp, deficitul devine decor, iar eficiența rămâne un cuvânt exotic, folosit mai ales în PowerPoint-uri guvernamentale.

Dar să nu fim cinici. Poate că într-o zi vom avea un stat care colectează mult, cheltuiește puțin și oferă servicii excelente. Până atunci, poate începem cu întrebarea simplă, dar uitată: cât de mare poate fi statul înainte să se sufoce singur? Și, mai ales, cine-i aduce apă?

 

Etichete , ,
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

15 comentarii pentru acest articol

Daniel a spus: (iunie 14th, 2025 at 10:00 )

Astea trebuiau discutate înainte ca Ciolacu să își bată efectiv joc de echilibrul macroeconomic, că așa e cu rotativa pe care iarăși o vor implementată acum deși spun că au înțeles mesajul. Factura aceia trebuie plătită de cei care au beneficiat de creșterile respective pentru ca în mediul propagat taxele au crescut 3 ani la rând dar nu au putut ține pasul cu cheltuielile pentru că tovarășul Ciolacu nu a dat de la el, din banii munciți de el, precum un profesor care dă note de 10 la toți analfabeții funcțional că doar nu dă de la el.

A. Iorgovan & Chatgpt a spus: (iunie 14th, 2025 at 13:37 )

Suntem cam la media UE in privinta bugetari 1000 locuitori (aceasta este statistica relevanta deoarece educatia, sanatatea, armata, justitia, politia, pompierii, fiscul etc) lucreaza si pentru angajati dar si pentru cei sub 18 ani plus studenti neangajati plus pensionari)

| Țară | Bugetari / 1 000 locuitori |
| ————— | ————————– |
| Luxembourg | 149 |
| Sweden | 146 |
| Denmark | 139 |
| Cyprus | 129 |
| Estonia | 113 |
| Finland | 107 |
| Croatia | 105 |
| Latvia | 104 |
| Czechia | 96 |
| Lithuania | 90 |
| Malta | 88 |
| France | 80 |
| Romania | 75 |
| Portugal | 75 |
| Slovenia | 71 |
| Netherlands | 70 |
| Greece | 67 |
| Bulgaria | 66 |
| Germany | 60 |
| Slovakia | 59 |
| Austria | 57 |
| Poland | 57 |
| Hungary | 57 |
| Ireland | 56 |
| Belgium | 53 |
| Spain | 51 |
| Italy | 36 |
| **UE‑27 Media** | **78**

DACA tinem cont de faptul ca am „exportat” cateva milioane bune de cetateni si i-am lua in calcul pentru Romania obtinem cam 60 bugetari la 1000 romani. Cred ca nu e chiar asa mult.

—
Sa vedem pentru nr. bugetari raportat la nr. angajati:

### % angajați în sector public (inclusiv educație și sănătate) raportat la total angajați

| Țară | % angajați în sector public |
| ————— | ————————— |
| Finlanda | 35% |
| Suedia | 34% |
| Danemarca | 32% |
| Luxemburg | 30% |
| Cipru | 29% |
| Estonia | 27% |
| Croația | 26% |
| Letonia | 25% |
| Republica Cehă | 23% |
| Malta | 22% |
| Slovenia | 21% |
| România | 20% |
| Bulgaria | 20% |
| Portugalia | 19% |
| Franța | 18% |
| Grecia | 17% |
| Polonia | 17% |
| Austria | 16% |
| Slovacia | 15% |
| Ungaria | 14% |
| Irlanda | 14% |
| Olanda | 13% |
| Germania | 13% |
| Belgia | 12% |
| Spania | 11% |
| Italia | 10% |
| **UE‑27 Media** | **19%** |

Sa vedem acum ce procente am obtine daca 2,5 milioane de romani (estimarea mea) ar lucra in Romania si nu in alte tari UE
(oricum si acestia trimit ceva ceva bani in tara)

| Țară | % angajați în sector public

| **România** | **13.6%**

Sa vedem acum cat SE FURA de niste ” antreprenori” care non stop propun masuri de reducere a orice mai putin FURTUL LOR:

Procentele acestuia raportate la:

* **PIB-ul țării** (pentru a evalua impactul economic)
* **Veniturile bugetare totale** (pentru a evalua impactul asupra finanțelor publice

### 📊 Gap-ul TVA în UE

| Țară | Gap TVA (%) | Gap TVA (€ mil.) | Gap / PIB (%) | Gap / Venituri bugetare (%) |
| ——— | ———– | —————- | ————- | ————————— |
| România | 36,7% | 8.996 | 2,7% | 9,2% |
| Grecia | 17,8% | 3.231 | 1,6% | 4,5% |
| Italia | 10,8% | 14.600 | 0,8% | 2,3% |
| Polonia | 3,3% | 1.694 | 0,4% | 1,2% |
| Franța | 4,9% | 9.552 | 0,2% | 1,5% |
| Germania | 2,8% | 7.460 | 0,1% | 1,2% |
| Spania | 0,8% | 662 | 0,1% | 0,3% |
| Olanda | -0,2% | -146 | -0,1% | -0,2% |
| Belgia | 6,9% | 2.530 | 0,3% | 1,5% |
| Austria | 2,8% | 883 | 0,2% | 1,1% |
| Suedia | 3,8% | 1.935 | 0,2% | 1,4% |
| Danemarca | 5,0% | 1.780 | 0,2% | 1,4% |
| Finlanda | 0,4% | 90 | 0,0% | 0,2% |
| Irlanda | 6,7% | 1.116 | 0,2% | 1,5% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0 | | | |

As putea continua cu cat se FURA „legal” prin preturi de transfer, deducerea dobanzilor, offsore-uri, leasing financiar si operational, scheme de amortizare accelerata etc dar cine vrea sa creada altceva, o va face impotriva oricarei evidente. Oricum sunt discutii mult prea tehnice pentru cetateanul roman obisnuit. Obisnuit (mancurtizat chiar) si sa i se vanda gogosi pe care le preia cu incantare si le repeta la randul sau.

Daca pentru ultimii ani luam in calcul si pierderile date de pandemie (blocarea economiei, cheltuieli aiurea cu izolete, vaccinuri fara numar, spitale modulare nefolosite, contracte „urgente” pentru masti, dezinfectanti etc) , cerealele din Ucraina de exemplu, si ajutorul dat Ucrainei si alte costuri ale razboiului, daca adaugam costurile „tranzitiei catre energia verde” o sa vedem ca problemele sunt undeva iar solutiile se cauta… oriunde altundeva. Cetateanul roman este pus sa plateasca FURTUL LA SCARA URIASA coordonat de la… centrul imperiului. Nu-i nimic, mai avem de vandut niste companii romanesti… e si aceasta o „solutie…

A. Iorgovan & Chatgpt a spus: (iunie 14th, 2025 at 13:42 )

Suntem cam la media UE in privinta bugetari 1000 locuitori (aceasta este statistica relevanta deoarece educatia, sanatatea, armata, justitia, politia, pompierii, fiscul etc) lucreaza si pentru angajati dar si pentru cei sub 18 ani plus studenti neangajati plus pensionari)

| Țară | Bugetari / 1 000 locuitori |
| ————— | ————————– |
| Luxembourg | 149 |
| Sweden | 146 |
| Denmark | 139 |
| Cyprus | 129 |
| Estonia | 113 |
| Finland | 107 |
| Croatia | 105 |
| Latvia | 104 |
| Czechia | 96 |
| Lithuania | 90 |
| Malta | 88 |
| France | 80 |
| Romania | 75 |
| Portugal | 75 |
| Slovenia | 71 |
| Netherlands | 70 |
| Greece | 67 |
| Bulgaria | 66 |
| Germany | 60 |
| Slovakia | 59 |
| Austria | 57 |
| Poland | 57 |
| Hungary | 57 |
| Ireland | 56 |
| Belgium | 53 |
| Spain | 51 |
| Italy | 36 |
| **UE‑27 Media** | **78**

DACA tinem cont de faptul ca am „exportat” cateva milioane bune de cetateni si i-am lua in calcul pentru Romania obtinem cam 60 bugetari la 1000 romani. Cred ca nu e chiar asa mult.

—
Sa vedem pentru nr. bugetari raportat la nr. angajati:

### % angajați în sector public (inclusiv educație și sănătate) raportat la total angajați

| Țară | % angajați în sector public |
| ————— | ————————— |
| Finlanda | 35% |
| Suedia | 34% |
| Danemarca | 32% |
| Luxemburg | 30% |
| Cipru | 29% |
| Estonia | 27% |
| Croația | 26% |
| Letonia | 25% |
| Republica Cehă | 23% |
| Malta | 22% |
| Slovenia | 21% |
| România | 20% |
| Bulgaria | 20% |
| Portugalia | 19% |
| Franța | 18% |
| Grecia | 17% |
| Polonia | 17% |
| Austria | 16% |
| Slovacia | 15% |
| Ungaria | 14% |
| Irlanda | 14% |
| Olanda | 13% |
| Germania | 13% |
| Belgia | 12% |
| Spania | 11% |
| Italia | 10% |
| **UE‑27 Media** | **19%** |

Sa vedem acum ce procente am obtine daca 2,5 milioane de romani (estimarea mea) ar lucra in Romania si nu in alte tari UE
(oricum si acestia trimit ceva ceva bani in tara)

| Țară | % angajați în sector public

| **România** | **13.6%**

A.Iorgovan & Chatgpt a spus: (iunie 14th, 2025 at 13:44 )

Sa vedem acum cat SE FURA de niste ” antreprenori” care non stop propun masuri de reducere a orice mai putin FURTUL LOR:

Procentele acestuia raportate la:

* **PIB-ul țării** (pentru a evalua impactul economic)
* **Veniturile bugetare totale** (pentru a evalua impactul asupra finanțelor publice

### 📊 Gap-ul TVA în UE

| Țară | Gap TVA (%) | Gap TVA (€ mil.) | Gap / PIB (%) | Gap / Venituri bugetare (%) |
| ——— | ———– | —————- | ————- | ————————— |
| România | 36,7% | 8.996 | 2,7% | 9,2% |
| Grecia | 17,8% | 3.231 | 1,6% | 4,5% |
| Italia | 10,8% | 14.600 | 0,8% | 2,3% |
| Polonia | 3,3% | 1.694 | 0,4% | 1,2% |
| Franța | 4,9% | 9.552 | 0,2% | 1,5% |
| Germania | 2,8% | 7.460 | 0,1% | 1,2% |
| Spania | 0,8% | 662 | 0,1% | 0,3% |
| Olanda | -0,2% | -146 | -0,1% | -0,2% |
| Belgia | 6,9% | 2.530 | 0,3% | 1,5% |
| Austria | 2,8% | 883 | 0,2% | 1,1% |
| Suedia | 3,8% | 1.935 | 0,2% | 1,4% |
| Danemarca | 5,0% | 1.780 | 0,2% | 1,4% |
| Finlanda | 0,4% | 90 | 0,0% | 0,2% |
| Irlanda | 6,7% | 1.116 | 0,2% | 1,5% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0% | 87 | 0,0% | 0,2% |
| Slovacia | 10,6% | 871 | 0,5% | 2,2% |
| Croația | 5,7% | 461 | 0,3% | 1,2% |
| Bulgaria | 4,9% | 347 | 0,2% | 1,1% |
| Cehia | 7,0% | 1.362 | 0,3% | 1,5% |
| Estonia | 1,4% | 40 | 0,0% | 0,1% |
| Letonia | 7,3% | 225 | 0,2% | 0,9% |
| Lituania | 4,5% | 795 | 0,2% | 1,0% |
| Luxemburg | 1,6% | 70 | 0,0% | 0,2% |
| Malta | 25,7% | 345 | 1,1% | 3,0% |
| Cipru | 8,3% | 197 | 0,4% | 1,3% |
| Slovenia | 2,0 | | | |

As putea continua cu cat se FURA „legal” prin preturi de transfer, deducerea dobanzilor, offsore-uri, leasing financiar si operational, scheme de amortizare accelerata etc dar cine vrea sa creada altceva, o va face impotriva oricarei evidente. Oricum sunt discutii mult prea tehnice pentru cetateanul roman obisnuit. Obisnuit (mancurtizat chiar) si sa i se vanda gogosi pe care le preia cu incantare si le repeta la randul sau.

Daca pentru ultimii ani luam in calcul si pierderile date de pandemie (blocarea economiei, cheltuieli aiurea cu izolete, vaccinuri fara numar, spitale modulare nefolosite, contracte „urgente” pentru masti, dezinfectanti etc) , cerealele din Ucraina de exemplu, si ajutorul dat Ucrainei si alte costuri ale razboiului, daca adaugam costurile „tranzitiei catre energia verde” o sa vedem ca problemele sunt undeva iar solutiile se cauta… oriunde altundeva. Cetateanul roman este pus sa plateasca FURTUL LA SCARA URIASA coordonat de la… centrul imperiului. Nu-i nimic, mai avem de vandut niste companii romanesti… e si aceasta o „solutie…

Wanda89 a spus: (iunie 14th, 2025 at 13:50 )

Sigur că soluția este Neobăsescul de la Oradea… tăietorul de lemne, moacă și frunte de birjar. Zeusul Băsescu trebuia să fie de mult între gratii, ce să mai discutăm despre progeniturile nevinovate, gagicuța oiropeana Eba, fostă beneficiară Luxten și deșteapta avocată/notară etc. Buturuga asta de la Oradea pare un ciot antisocial, taie, taie, taie – ca să fie eficiență la ce și să rămânâ parandarăt la cine? PNL, PSD, FSN, Iliescu la spital? Bolojan, pericol public. Nu mai am chef de curbe de sacrificiu.

Mi$u a spus: (iunie 14th, 2025 at 16:57 )

Numai daca tai din armata de piariste din sectorul de stat ajungi sa faci dreptate sociala, eliminând incompetenta si curvele/pilele politice.

E mare sau nu, statul cheltuie cu salarii imense pentru parazitii politici de tot felul, si in cel mai bun caz acceptabile pentru cei competenti.

Problema cea mai mare e traseul banilor, sume imense dirijate catre mafiotii politici. Statul sunt chiar ei, hotii politici care semneaza la comanda, controalele vin de forma etc. Cica investitii, toate legale. Cica licitatii. Daca luati la ancheta achizitorii din institutii o sa ramaneti blocati la ce veti auzi.
Au gasit tot felul de modalitati de drenare a banului public, e o falsa discutie nr de angajati din sistem.

Daniel a spus: (iunie 14th, 2025 at 17:43 )

Troll-ul putinist @intre_bare care rostogolește punctajele primite de la Kremlin pe site-urile de știri locale scrie inepții sub diverse nume de ambele sexe pentru ca în luna aceasta dedicată lui este cam confuz. Bineînțeles ca statisticile sunt aiuristice el tu ca nu se știe exact câți oameni e sunt în țară și câți sunt plecați.
Individul este ușor de recunoscut după punctaje care sunt antireformiste, pro corupție și anti Ucraina.

A. Iorgovan a spus: (iunie 14th, 2025 at 17:48 )

@Mi$u, da, sa se taie pilele, cunostintele si relatiile de la stat, inclusiv „piaristele” de care zici, absolut, dar poate ar fi cazul sa se mai taie macar din cand in cand (macar in situatii de criza) si de la privat din „secretare” cand patronul isi plateste la negru angajatii, cand scoate bani din firma pentru cate un cadouas pentru… cineva, pentru vreo deplasare „in interes de serviciu”… si se vaieta ca nu are bani sa fie cinstit si sa-si plateasca decent angajatii pentru ca… bugetarii, statul, taxele etc., nicidecum bolidul de lux, vila, viata amoroasa, viciile ori chiar nepriceperea antreprenoriala. Ca sunt foarte multi cinstiti si cat de cat priceputi in privat? Sunt! Si printre bugetari sunt multi cinstiti si cat de cat priceputi. De unde as taia eu de la stat ar fi din Consiliile de administratie, si nu pentru ca sunt acolo venituri nesimtite raportat la priceperea si efortul depus, ci pentru ca acolo sunt pusi unii sa execute anume… politici, aia e marea furaciune de care cetateanul nu e constient.
Insa n-o sa vezi niciodata o analiza din partea vreunui politician cu cat unde se risipeste din PIB, pentru ca cetateanul trebuie sa se uite unde i se spune, la nimicuri. Cetateanul e emotional, iar politicianul stie ca poate paria pe reactiile emotionale. Cu cat cetateanul e mai asmutit unul impotriva altuia, cu atat mai bine pentru politicieni si „afaceristi”, fie ei cei care „castiga” contracte cu statul cu caiete de sarcini „cu dedicatie”, fie corporatii, fie patronasi de duzina.

Mi$u a spus: (iunie 14th, 2025 at 20:32 )

@A Iorgovan , Statul a vrut sa fie in toate, deci el e cauza si pentru comportamentul celor din economie. A suprataxat si a stimulat ioc catre deloc. Daca i-a lasat sa evazioneze a făcut-o cu interes.
De zeci de ani corupția endemică, proasta functionare a instituțiilor si sărăcirea populației se datorează exclusiv Statului si clasei politice, nicidecum patronilor. Statul e cauza problemelor din economie, a evaziunii si a locurilor de munca la negru.

Jack a spus: (iunie 14th, 2025 at 20:58 )

Bugetari=lipitori

TMEUTM a spus: (iunie 15th, 2025 at 09:41 )

Statisticile sunt prost facute. Problema nu e nr,ci impartirea,domeniul si calitatea. Unde trebuie sunt mai putini,ca si locatie. Apoi ca domeniu la fel,de ex medici si politisti putini. Apoi sunt orase depopulate xu recensamnt incorect,de comune nu mai zic. In sxhimb sunt agentii fara rost,plimbatori de acte sau,cum ziceau unii,angajatii care nu meeg deloc,vezi si cazul Dragnea. Apoi e vorba de investitiile gresite,doar sa ia banii,licitatiile ciudate samd. Evident ca si la privat se fac multe,mai ales la firmele romanesti,de la falimente intentionate,munca la negru,evaziune etc. Dar ghici cine ii protejeaza? Legile si controalele…Sunt multe de zis si multe probleme,dar cei de sus sunt incapabili sa opreasca robinetul si evaziunea. Evident ca tot fraierii platesc,si statul asta vrea.

Wanda89 a spus: (iunie 15th, 2025 at 10:04 )

@Mi$u
Domnule mișu, cum definiți Statul, în mintea dumneavoastră? Bugetarii sunt Statul?! Vedeți ceva restricții aplicate corporatiștilor și micilor evazioniști particulari în momentul în care suntem chemați la vot?

A. Iorgovan a spus: (iunie 15th, 2025 at 15:38 )

@TMEUTM
Cand se vorbeste ca statul e supradimensionat, „omul gras care s-a suit in spinarea omului slab” dupa cum era o vorba, statisticile sunt corecte si arata ca NU ESTE ASA.
Romania NU are un sector bugetar „gras”:
Ca numar de angajati este cam la media UE, iar ca pondere in PIB a salariilor bugetarilor Romania este… PE PENULTIMUL LOC
Țara …. % din PIB – salarii sector public
Danemarca~17 %
Suedia~16 %
Luxemburg~14 %
Belgia~13 %
Finlanda~13 %
Franța~12.5 %
Grecia~12 %
Malta~12 %
Slovenia~11 %
Italia~11 %
Austria~11 %
Portugalia~11 %
Germania~10 %
Irlanda~10 %
Spania~10 %
Slovacia~9 %
Cipru~9 %
Croația~9%
Cehia~8 %
Estonia~8 %
Ungaria~8 %
Lituania~8 %
Olanda~8 %
Letonia~7 %
Polonia~7 %
România~7.3 %
Bulgaria~6 %

Daca ne referim la salariile din administratia centrala, suntem la media UE, adica 1,4%

In privinta structurii sectorului bugetar ai dreptate, deficit major in unele sectoare, pile cunostinte si relatii platite gras in alte sectoare plus angajati aiurea din motive de birocratie ori „obligatii” electorale.

Dar problema care determina pierderi majore NU este aceasta, ci angajatii in posturi cheie (Consilii de administratie, ministere, ba chiar si in guvern) pusi sa execute anume politici dezastruoase pentru Romania.

Insa structuri ineficiente sunt si la privat, sa ai pretentia ca privatul sa prospere doar pe seama corectarii problemelor din sectorul bugetar e ca si cum un patron de firma de transporturi ce se lafaie in lux are un parc auto invechit, isi „rezolva” ITP-ul la „un prieten”, incarca intotdeauna peste masa maxima, nu respecta timpii de transport, isi plateste angajatii „la negru” iar apoi la un control ISCTR se apuca sa se vaiete ca nu poate respecta timpii de condus deoarece n-avem autostrazi si dureaza prea mult, nu respecta incarcarea pentru ca si asa drumurile sunt proaste si nici concurenta nu respecta, deci incearca sa fie si el competitiv cum poate, are si el o amanta angajata secretara, ca merita si el dupa atata munca si trebuie sa faca un ban si pentru extra-cheltuieli… asa ca statul sa-i faca autostrazi, sa-i dea si ceva subventii sa-si innoiasca flota si sa-si plateasca angajatii, sau sa inchida ochii la nereguli, ca el se simte exploatat saracutul, si parca ar mai avea nevoie de o amanta si parca ar dori sa-si mai ia un bolid de lux.

Problema in Romania sunt VENITURILE, nu cheltuielile. Iar cand se taie din cheltuieli, se taie intotdeauna de unde nu trebuie si cine nu stie asta sau nu-l intereseaza, se bucura ca scad cheltuielile apoi se indigneaza ca de ce serviciile publice sunt proaste si… mai cere o taiere! Care se va face… tot de unde nu trebuie!

Cand ai o „gaura” de aproape 10% din buget la colectarea TVA (de departe pe primul loc in UE), cand multinationalele externalizeaza profituri in draci, iar tu cauti solutii cum sa mai tai din salarii… e ca si cum ai face economie la a manca inghetata, o data pe an in loc de o data pe luna asta in timp ce cineva din familie fura din bani sa-i joace la pacanele la Monte Carlo saptamanal.

Bani sunt, dar sunt la niste hoti mari care cer sa se reduca din cheltuieli strict necesare si din ce fura niste hoti mult mai mici ca sa aiba ei si mai mult de furat.

A. Iorgovan a spus: (iunie 15th, 2025 at 17:37 )

O corectie, deoarece Chatgpt mai da si informatii neactualizate: pe final de 2024 ponderea cheltuielilor salariale bugetare in PIB in Romania a crescut la 8,4% pe fondul maririlor salariale de anul trecut, al cresterii economice anemice data de situatia internationala si al rostogolirii datoriilor, insa nu am date actualizate si pentru celelalte tari.

Chiar si asa suntem sensibil sub tarile din Vest. Banuiesc ca tarile din Vest nu au aparat bugetar mai ineficient decat al nostru si de aceea cheltuie mai mult, banuiesc ca sunt mai performanti si ofera servicii mai bune tocmai pentru ca aloca mai mult.

Daniel a spus: (iunie 15th, 2025 at 22:17 )

Nu se putea ca troll-un putinist @intre_bare să nu apere bugetarii, mai ales pe cei corupți și angajați pe pile la pachet cu specialii, care și ăștia sunt mult mai mulți decât ar trebui. Desigur că nu se întreabă de ce am ține hoarde de bugetari și șefime inutilă. Nu văd de ce un oraș cu sute de mii de oameni a poate avea o primărie iar unul cu 2000 la fel, asta ca să nu mai zic de inepția cu sectoarele de la București.
Sigur că troll-ul rusofil nu își pune problema că un stat suplu ar aduce benefici de competitivitate, așa cum face dereglementarea și reducerea birocrației, lucruri care vor face și mai mulți bugetari redundanți. Ne luăm după inepțiile de afară, stat care deși au impozite mai mari tot la deficit au ajuns, tot hoarde de bugetari susțin care stau la cafea. Și acolo dacă intri într-un partid, ți se rezolvă un post de bugetar. Eu i-am văzut pe ăștia de la INS de la noi cum erau tot timpul la țigară și cafea, fiind clar că sunt o grămadă în plus.
Problema cea mai mare este ca nu sunt bne distribuiți și anume la locurile călduțe unde se freacă menta sunt o grămadă în plus iar la cele unde este de lucru și se oferă servicii sunt deficite. Nu e de mirare ca se scapă la greu de închisoare prin faptul ca sunt puțini judecători, că aceștia au o carieră scurtă și că la orice modificare se reia de la început judecata. La fisc, la fel că doar ăia 30% din banii de TVA care nu se recuperează, este cu voie de la PSD.
În rest, numai scuze cum de nu sunt bani și așa mai departe dar nu își pune problema că mediul privat de la noi nu este la fel de eficient ca în vest și nici nu poate din cauza ăstora care vin în controale să ceară șpagă.
Cât despre transferuri de fonduri între filiale, aceste sunt absolut normal și nu pot fi împiedicate pentru că profitul este calculat la nivel de corporație, deci nu la nivel de filială pentru că altfel unele filiale ar fi tot timpul pe minus iar altele pe plus, mai ales acolo unde este producția. Că se abuzează de asta, este altă treabă doar că este greu de combătut iar cine e pe ultimul loc la colectarea TVA nu poate eradica așa ceva.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


Maxagro - 30 de ani de performanță

Administratie vezi arhiva Administratie

Școala Gimnazială nr. 1 urmează să fie modernizată. Primăria Timişoara caută constructor

Primăria Timișoara a lansat licitația pentru modernizarea Școlii Gimnaziale nr. 1 din cartierul Fabric. Investiția municipalității va transforma unitatea de învățământ într-o școală verde inteligentă, cu spații moderne și adaptate nevoilor elevilor și profesorilor. Valoarea lucrărilor este estimată la 10,8 milioane de lei, fără TVA. Proiectul vizează ambele corpuri de clădire ale școlii, dintre care...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Școala Gimnazială nr. 1 urmează să fie modernizată. Primăria Timişoara caută constructor
dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

Ruben Lațcău analizează momentul actual al conducerii Primăriei Timișoara. Nu știe dacă va candida, dar apreciază rotația politicienilor

Nu poate spune nici acum dacă va candida pentru postul de primar, nu este convins că se vor organiza alegeri parţiale pentru Primăria Timişoara, dar e convins că USR va avea succes și la viitorul scrutin pentru postul de primar. Ruben Lațcău, viceprimarul USR care a preluat și exercitarea funcției de primar, și-a prezentat opiniile...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ruben Lațcău analizează momentul actual al conducerii Primăriei Timișoara. Nu știe dacă va candida, dar apreciază rotația politicienilor
Zara Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

Sub panou cu un singur gând, victoria în etapa a doua

SCM Politehnica Timișoara înfruntă Corona Brașov, sâmbătă, 10 octombrie, de la ora 18:00. Partida are loc la sala Constantin Jude, cu intrarea liberă. Jocul contează pentru etapa a doua, iar ambele echipe vin după insuccese pe teren propriu în prima rundă. Echipa viola a cedat în fața celei din Tg. Mureș (72-78), în vreme ce...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Sub panou cu un singur gând, victoria în etapa a doua
ISHO Timișoara

Social vezi arhiva Social

Avrea grijă de iarbă, de acasă! Cultură indoor de canabis și ciuperci halucinogene, descoperite de DIICOT în Timiș

Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, împreună cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara, au documentat activitatea infracțională a unui bărbat de 52 de ani, cercetat pentru trafic de droguri de risc și mare risc. În urma perchezițiilor efectuate la locuințele acestuia, suspectul a fost reținut și ulterior arestat preventiv pentru o perioadă...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Avrea grijă de iarbă, de acasă! Cultură indoor de canabis și ciuperci halucinogene, descoperite de DIICOT în Timiș

Economic vezi arhiva Economic

Lotul de cale ferată dintre Lugoj și Timișoara este cel mai avansat în procesul de reabilitare

Lotul 2 din proiectul de reabilitare a căii ferate Caransebeș – Timișoara – Arad, cel dintre Lugoj și Timișoara est, este de departe cel mai înaintat ca și procent de realizare. Acesta a depășit 84%, în timp ce restul loturilor sunt mult rămase în urmă. Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. a prezentat stadiile...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Lotul de cale ferată dintre Lugoj și Timișoara este cel mai avansat în procesul de reabilitare

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Un weekend de neuitat alături de cei dragi înseamnă experiențe și momente de care să vă bucurați împreună. Cei mici pot porni într-o aventură printre dragoni gigant, pot păși în lumea poveștilor alături de „Scufița Roșie” și vor descoperi o expoziție fascinantă de fluturi și broaște. O aventură spectaculoasă îi așteaptă pe cei care ajung...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Dragoni giganţi, teatru interactiv și expoziție de broscuțe și fluturi, în acest weekend, la Iulius Town Timișoara
Primăria Timișoara a lansat licitația pentru modernizarea Școlii Gimnaziale nr. 1 din cartierul Fabric. Investiția municipalității va transforma unitatea de învățământ într-o școală verde inteligentă, cu spații moderne și adaptate nevoilor elevilor și profesorilor. Valoarea lucrărilor este estimată la 10,8 milioane de lei, fără TVA. Proiectul vizează ambele corpuri de clădire ale școlii, dintre care...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Școala Gimnazială nr. 1 urmează să fie modernizată. Primăria Timişoara caută constructor
Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, împreună cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara, au documentat activitatea infracțională a unui bărbat de 52 de ani, cercetat pentru trafic de droguri de risc și mare risc. În urma perchezițiilor efectuate la locuințele acestuia, suspectul a fost reținut și ulterior arestat preventiv pentru o perioadă...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Avrea grijă de iarbă, de acasă! Cultură indoor de canabis și ciuperci halucinogene, descoperite de DIICOT în Timiș
Bursa locurilor de muncă de la Timișoara a ajuns vineri într-o locație nouă, un probabil mai aproape de cei care caută o slujbă. Acțiunea a fost organizată de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș, în parteneriat cu Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, dar de această dată la Complexul de Servicii Sociale...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Succes pentru Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenți, organizată în Kuncz. Peste o sută de persoane au fost selectate pentru angajare
Universitatea Politehnica Timișoara își reafirmă rolul de pilon al inovării aplicate în cadrul Salonului Internațional „Traian Vuia” 2026, unde participă cu zece invenții orientate strategic către transferul tehnologic. Evenimentul readuce în prim-plan ideea că cercetarea academică își găsește adevărata valoare atunci când părăsește laboratoarele pentru a rezolva probleme reale ale societății și industriei. Proiectele propuse...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Inovare pentru lumea reală: Cele zece tehnologii cu care UPT cucerește Salonul „Traian Vuia”
Ulla Krauss-Nussbaumer, ambasadoarea Republicii Austria în România, a discutat la Universitatea de Vest studenți, elevi, cadre didactice universitare, diplomați și reprezentanți ai mediului cultural, într-o conversație autentică despre rolul diplomației în lumea contemporană. Ea a susținut conferința „Traumberuf Diplomatin / O carieră desăvârșită: profesia de diplomată”, acțiune organizată în  cadrul Zilelor Culturii Austriece la Timișoara....
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ambasadoarea Austriei în România a discutat cu timișorenii în cadrul unei conferințe, la UVT
Lotul 2 din proiectul de reabilitare a căii ferate Caransebeș – Timișoara – Arad, cel dintre Lugoj și Timișoara est, este de departe cel mai înaintat ca și procent de realizare. Acesta a depășit 84%, în timp ce restul loturilor sunt mult rămase în urmă. Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. a prezentat stadiile...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Lotul de cale ferată dintre Lugoj și Timișoara este cel mai avansat în procesul de reabilitare
O serie de necesități de finanțare urgente, apărute ca urmare a încheierii PNRR și a ajungerii unor proiecte la termenul limită, vor trebui acoperite de Consiliul Județean Timiș în perioada viitoare. Iar acestea vor fi finanțate din creditul pe care administrația județeană o are la dispoziție în urma unui contract cu o bancă, astfel vor...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Consiliul Judeţean Timiș realocă banii din creditul pe care îl are în derulare
Municipalitatea timișoreană urmează celor de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri și demarează anchete în traficul rutier, dar și în circulația pietonală și velo. De asemenea, se vor face cercetări despre utilizarea transportului public din oraș și din zona metropolitană. Cercetarea se face pentru actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), instrumentul de bază...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primăria Timișoara vrea să afle cum circulă cetățenii din oraș și din zona metropolitană
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.