Probabil că ministrul Ioan Rus știe câțiva copii deveniți „golani” după ce părinții au plecat la muncă în străinătate. N-ar fi exclus să știe și câteva „curve” dintre nevestele ălora de îngroașă exilul din motive economice.
Cat de tare pute „interesul national”?
Bănuieli oficiale din UNPR ne-au confirmat in exclusivitate că partidul generalului „Izmană” numără în prezent vreo 350.000 de membri. Lucru care nu mulțumește conducerea partidului, motiv pentru care, la Timișoara, președintele Gabriel Oprea a promis că, până la finele anului, UNPR va avea un milion de membri.
Masochism si pesedism
Da, au dreptate comentatorii care ne atrag atenția că respingerea încuvințării arestării preventive pentru senatorul Dan Șova nu înseamnă că odată și-odată nu se va face justiție în cazul junelui pesedist. Ori că premierul Victor Ponta nu-și va primi judecata doar dacă-l vedem legat cu cătușele de calorifer.
Bani pentru Marele Oral
Dacă era primar în capitala Bavariei, Nicolae Robu scăpa de o grijă. De mai multe, dar mă gândesc că atunci când populația i-ar fi cerut un nou stadion de fotbal, edilul münchenez de la Bogsig le-ar fi indicat soluția creditului la bancă.
Sa jucam pe pedepse
Debanat.ro dădea zilele trecute șoferilor „o veste bună”. Că ridicarea mașinilor parcate ilegal a devenit ilegală, rămânând ca o astfel de indisciplină rutieră să fie sancționată doar prin amenzi. Meritul unei astfel de „vești bune” este al instanței de judecată sesizate de Avocatul Poporului, instituție condusă de Victor Ciorbea.
Asa-l stiati pe Viorel Ponta? Sa omoare el sportul la orase si sate? Inainte de alegeri?
După povestea cu finanțarea ba ilegală, ba legală a Politehnicii Timișoara patronate de Marian Iancu de către primărie și consiliul județean, se înțelege că nu poți cere aleșilor locali să nu sufle și în iaurt, kefir, sana și alte produse lactate.
Cei 300 au fost trei, Ilie si Matei
Băsescu și o majoritate favorabilă voiau, la referendumul din 2009, maximum 300 de parlamentari aleși în Legislativul României, într-o singură cameră. Orice modificare a Constituției ar fi trebuit să cuprindă și această prevedere.
Vulpile strugurilor acri
Când a sărbătorit cu fast a 293-a trădare a UNPR în baza interesului naţional, de a picat Guvernul Ungureanu şi a venit guvernarea PSD în 2012, Victor Ponta a arătat cum s-a ţinut dumnealui de cuvânt.
Vasile (nu soferul primarului)
Ca să spele ceva din flegma trasă cu poftă pe ideea de moralitate în politică, Marian Constantin Vasile, fost vicepreședinte liberal al CJ Timiș, a venit ca la grădiniță cu poezia învățată.
Capu’ la solutii
Când vezi o mână întinsă spre tine situația deja devine analitică. Înecatul o vede ca pe o salvare, că tot n-are altceva mai bun de făcut. De multe ori, și o creangă uscată pare o mână caldă de salvator, deși ea se frânge la prima apucătură.
Familie „defavorizata” solicita donatii in orice moneda, chiar si din Botswana
Categoric nu există filială PSD mai năpăstuită decât cea din Timiș. Pe lângă că nu-i bagă electoratul în seamă în Timișoara de mai bine de două decenii, social-democrația de pe Bega are momente când pare ca o familie defavorizată. Dezorganizată chiar.
Marea impacare
După trei ani de vrajbă, frustrări, pereți vopsiți cu „AC Recaș nu e Poli”, „Poli joacă pe Știința” etc, o banală postare pe contul de Facebook al primarului Nicolae Robu ar putea porni drobul de sare. Patetic cum îl știm, primarul Robu a arătat că de vină pentru lipsa de dialog cu suporterii din Druckeria nu este orgoliul dumnealui, ci al altora, ghici ciupercă al cui.
Club de fotbal la vanzare. Dar cine il cumpara?
În câteva zile, ACS Poli termină campania de promovare și treburile nu sunt limpezi deloc la club. Timp nu mai este de pierdut, ba chiar ar trebui dat puțin în urmă. Peste vreo două luni și jumătate jucăm în prima ligă.
Mineriada lui Alfred Simonis
În urmă cu câțiva ani, când începea să strălucească pe firmamentul politicii timișene, consilierul local PSD Alfred Simonis părea un tânăr de ispravă, exploziv, cu multă pasiune și elan muncitoresc.
Ce moment v-ati gasit, maestre, profesore!
Când Timofte și Alexa veneau să facă echipă în conducerea tehnică și managerială la ACS Poli, vorbeam de-o garanție pe care am avea-o noi, puținii suporteri, în fața diletantismului și jocurilor politice ce amenințau să domine activitatea clubului finanțat de administrația județeană și locală.
Portie dubla, bre! Cum creeaza statul noi locuri de munca
Înainte de a candida la Primăria Timișoara, uselistul Nicolae Robu făcuse o pasiune din datul afară al lui Johnny Cojocari, că venea parcă din altă eră preistorică, că aducea împreună cu Aura Junie, Chiș Culiță și alții vechiul sistem administrativ Ciuhandu, contestat de cei care doreau să revoluționeze modul de a gestiona orașul.
Mai preia primaria controlul orasului?
Trec de câteva ori pe zi pe lângă două-trei imobile bombă ecologică în zona unde locuiesc. Și de câte ori mă plimb pe lângă aceste pisoare cu număr de casă îmi amintesc că atunci când un primar nou îl înlocuiește pe unul vechi, epuizat de timp, vârstă și metehne, tragi speranțe că lucrurile se vor schimba odată și-odată.
RevoltatORZA
Jur pe roșu, pe caietul de licențiere al ACS și pe promovarea en-fanfare a ASU Poli că n-aș mai fi rămas încremenit în saga ipocriziei cu ilegalitățile de la Poli-Iancu dacă nu apărea o declarație senzațională și nemaipomenită a lui Adrian Orza.
File de istorie: cum „a luptat” PSD cu ilegalitatile de la Poli
Revin la subiectul finanțării ilegale a clubului Poli din vremea lui Marian Iancu după ce PSD Timiș a avut o reacție dură la adresa executivului Primăriei Timișoara. Privită cu capul pe umeri, decizia consilierilor pesediști de a nu mai vota niciun proiect de hotărâre cu aviz de legalitate pus de juristul Ioan Cojocari este normală
Un fluviu de ipocrizie. Multi am fost, putini am ramas
Am încercat în urmă cu ceva vreme o brumă de solidaritate cu oficialii timișeni care astăzi sunt trași la răspundere pentru modul cum au finanțat un club de fotbal privat, Poli Timișoara a lui Marian Iancu. Spun „a lui Marian Iancu” pentru a o diferenția de ACS Poli sau ASU Poli, nu pentru că ar fi fost o afacere exclusiv privată.
