Totemul din Piata Unirii, cea mai ieftina sculptura din Cetate! Cat au costat celelalte

Cea mai ieftină din cele șapte statui care au apărut în Cetate este… actualul post trafo din fața Muzeului de Artă. Construcția metalică se va transforma, la un moment dat, în „Totem”, purtând semnătura lui Mircea Roman. Primăria Timișoara a plătit, de fapt, doar costurile de turnare în bronz a lucrărilor, nu și drepturile de autor.

trei statui1

Șapte statui pentru care Primăria Timișoara a plătit exact 523.010, 55 lei au fost amplasate, în ultimele luni ale anului 2015, în zona Cetate. Acestea au fost alese de colectivul de proiectanți, condus de arhitectul Șerban Sturdza, și, conform primarului Nicolae Robu, „nu e vorba despre mobilier urban, ci despre adevărate lucrări de artă” . Cele șapte statui sunt „Marea piramidă“, „Coajă de om” și „Totem”, semnate de Mircea Roman, „Supermam“ și „Eva”, realizate de Virgil Scripcariu, un ansamblu de coloane, care poartă semnătura lui Ion Nicodim, și „De-a telefonul”, a artistului timișorean Bogdan Raţă. Ele au fost amplasate în Cetate și au stârnit o grămadă de discuții pe rețelele de socializare. Cei mai mulți timișoreni au criticat… abstractul lucrărilor, postând, în sprijinul afirmațiilor lor, fotografii realizate la Alba Iulia sau Oradea, unde statuile de pe străzi sunt de cu totul altă factură.

Dacă vă întrebați ce simbolizează statuile din Timișoara, iată ce spun autorii lor, citați de reprezentanții PMT: „«Marea piramidă» afirmă că «niciodată nu este prea târziu să aşezăm lumea noastră pe adevăratele valori» în timp ce «Coaja de om» este o metaforă pentru bunătate, spiritualitate şi cultură (…) «Totem», este metafora «sacrificiului a generaţii de cetăţeni pentru oraşul lor, ce se transformă într-o fereastră în zid, dătătoare de speranţă şi lumină». «Supermam» şi «Eva» pun în atenţia privitorului «meditaţii plastice ce au în centrul lor valori comunitare şi umane imuabile: copilul, maternitatea, dragostea, inocenţa, forţa spirituală a purităţii». «De-a telefonul» reprezintă o sculptură ce are ca temă comunicarea, jocul, copilăria ca metaforă a v iitorului, contemporaneitatea, în timp ce sculpturile-coloane cu inimi în vârf ale sculptorului Ion Nicodim reprezintă o «marcă a operei sale şi, implicit, a artei româneşti, ele ilustrează azi arta contemporană»”.

trei statui2

Cât au costat, practic, cele șapte lucrări? „Marea Piramidă”, „Coajă de om”, „Supermam”, „Eva” și Ansamblul de coloane au costat fix câte 77.418,31 lei. „De-a telefonul˝, amplasată în Piața Libertății și devenită deja una dintre preferatele timșorenilor pentru selfie-uri, a costat 73.899 lei, iar „Totemul”, care se află în fața Palatului Baroc, obturându-i imaginea, a fost doar 62.020 lei. Această din urmă sculptură nu este încă finalizată și a stârnit cele mai mari controverse, din cauza amplasamentului său. În prezent, nici nu poate fi considerată, de fapt, o lucrare de artă, fiind mai degrabă o „mască” pentru postul trafo. Pe această structură urmează să fie montat un… personaj. În ceea ce privește banii, Primăria Timișoara a plătit numai costurile de realizare efectivă a statuilor, pentru că sculptorii au renunțat la drepturile lor de autor.

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

12 comentarii pentru acest articol

Av Obirsanu Carmen a spus: (January 8th, 2016 at 15:39 )

Pentru bucatile acelea ruginite ar trebui cineva tras la raspundere. In citiva ani vor ajunge resturi de gunoi iar miile de euro au fost aruncate la gunoi.
La fel ca si la Bucuresti oamenii platesc pentru ideea proasta pe care au avut-o la alegerile locale.
Un edil al unui oras trebuie sa aiba un minim de pregatire juridica si o buna pregatire administrativa.
Ce ne facem cu un asemenea om care nici macar aspectul lui fizic normal nu si-l asigura.
Un bun gospodar trebuie sa aiba grija de banul public, sa-l investeasca in mod serios si cu rezultate pe un viitor cit mai indelungat.
Ginditi-va daca in anii 1850-1950 oamenii de atunci aflati in fruntea orasului impanzeau orasul cu table din astea, faceau constructii de tipul celor edificate in prezent, mai aveam noi dupa 100-200 de ani centrul acesta al orasului (intretinut sau nu) ?
Ce se construieste in anii administratiei lui Robu nu va prinde nici alegerile din 2020:statuiele ruginesc, pasajul se inunda, cladirea de birouri ingheata etc.

@Av Obirsanu Carmen a spus: (January 8th, 2016 at 19:57 )

nu zau?

Gherasim a spus: (January 8th, 2016 at 21:49 )

..hainele noi ale împăratului…………ce relaţii transsexuale au facilitat asemenea afaceri pe bază de şpagă?
Monumente , statui ar trebui să reprezinte gustul majorităţii oraşului – machetele să fie expuse public discutate şi puse la vot – democrtioc nu după plăcerea unor escroci care nu simt nimic pentru Timişoara şi Timişoreni!

Av Obirsanu Carmen a spus: (January 9th, 2016 at 02:39 )

@Gherasim…nu sunt deacord cu ce ati spus…mi se pare o insulta la adresa artistilor care au facut satuile…cum sa fie consultati tot felul de analfabeti cu privire la opere de arta pe care nu le pot intelege? Acolo am ajuns…ca orice idiot de pe strada sa-si dea cu parerea despre opera lui Picaso? Imi rezerv dreptul sa va dau in judecata…

Inocentiu a spus: (January 9th, 2016 at 11:18 )

Domnul Robu ar trebui sa-si permita astfel de aberatii doar in propria sufragerie.

Av Obirsanu Carmen a spus: (January 9th, 2016 at 11:29 )

Comentariul (4) adresat lui Gherasim nu ii apartine doamnei Obirsanu. Autorul acestui comentariu nici macar nu stie sa scrie numele lui Picasso.

Marius T a spus: (January 9th, 2016 at 12:34 )

Av Obirsanu Carmen: inainte de a-l da in judecata, supneti-mi va rog: va referiti cumva la Pablo Picasso, sau la Picaso – cum ii spun “analfabetii” si “idiotii de pe strada”?

anteconbega a spus: (January 10th, 2016 at 08:02 )

Ansamblul de coloane al lui Ion Nicodime e chiar fain. Ion Nicodim, pictor, decorator şi sculptor mondial, pe care critica de specialitate îl aşază alături de Joan Miró, Sam Francis, Jean Fautrier, Julius Bissier, dona Carmen fiind, desigur, familiarizată cu numele acestora. Printre alte multe frumuseţi, Ion Nicodim a semnat şi ilustraţiile unei cărţi cu texte de Emil Cioran, dăruită de statul român fostului preşedinte al Franţei, Francois Mitterrand. Printre distincţiile obţinute de Nicodim: în anul 1992, Premiul Herder, acordat la Viena, în 1968, Premiul UNESCO la Roma şi Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România, în mai multe rânduri. A proiectat un Memorial al Gulagului românesc, ca urmare a unui concurs organizat de Ministerul Culturii, pe care l-a câștigat, dar nu a mai apucat să realizeze memorialul: Ion Nicodim s-a stins din viață la Paris, cu zece zile înainte de a fi împlinit 75 de ani, la 15 martie 2007.

Gherasim a spus: (January 10th, 2016 at 12:54 )

..răspuns pentru anteconbega – nu toate le găsesc chiar rele, ansamblul lui Nicodium este operă contemporană bună-personal nu am ştiut de artist şi nu mi se pare acuma mai bun, numai fiindcă a fost prezentat-…, dar cu cultura ce o aveţi, aţi mai putut compara restul acestor statui cu creaţiile unui artist ca Etienne Pirot…..de gustibus, dar mie îmi place asemenea artă modernă …
De ce să-şi spună cetăţenii părerea: ei au plătit capodoperele, poate trec zilnic pe acolo şi nu le face plăcere vederea acestora şi nici să le laude în caz de vin vizitatori care nu cunosc oraşul nostru… mai ales locul. Una din ele seamnă pentru mine cu o ţeava de scurgere de la un WC şi acel superman – încercarea unui diletant de a modela…
Copilul din “de a telefonul” chiar este frumos şi îl găsesc binefăcut…contemporan!

Gherasim a spus: (January 10th, 2016 at 15:34 )

……..a urmat un articol interesant: – Asta da statui cum le văd propuse.
Nu politicienii sau funcţionari publici trebuie să ne educe din punct de vedere cultural, unele poate chiar sunt valori – mai ştii, dar pentru un muzeu – nu dorim să trăim zi de zi cu ele

anteconbega a spus: (January 12th, 2016 at 10:30 )

Am putea, dle Gherasim, vorbi de o axă (cronologică) Juan Miro- Ion Nicodim – Etienne (“Canadianul”), ca să vă fac plăcere? Am putea. I-am vizitat lui Etienne buticul (shop-ul) virtual: porumbeii sunt uluitori, mâna cu mască e superbă, sunt lucrări mai “lustruite”. Ca artist, Nicodim pare mai complex – sculptor şi pictor, başca decorator. Tapiseria lui Nicodim “Cântare omului” (10 x 5 m) se află pe peretele vestic din holul principal al delegațiilor statelor membre ale Adunării Generale ONU, la etajul I al clădirii din Manhattan (malul drept al East Ri¬ver). Tapiseria “Cântare omului” a fost donată de România, la 4 iunie 1968, printr-o ceremonie oficială. Semnătura lui Nicodim se alătură unor nume uriaşe: complexul arhitectonic ONU a fost realizat de Oscar Niemeyer, Le Corbusier și Wallace K. Harrison şi tot acolo găsim lucrări semnate de Henry Moore (“Reclining Figure: Hand”, statuie în bronz) sau Marc Chagall (“Peace Window”’, vitraliu,1961). O zi bună.

Adrian Grecu a spus: (July 6th, 2017 at 10:21 )

Artistii care au realizat aceste lucrari sunt nume de rezonanta in arta romaneasca. Intelegerea artei moderne presupune educatie si intelegerea limbajului de comunicare plastica. Timisoara a avut de castigat din amplasarea acestor sculpturi.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Fresh Kebab

Administratie vezi arhiva Administratie

DKMT a facut 20 de ani. Dobra: Reiau discutia privind autostrada Timisoara – Belgrad

Euroregiunea Dunăre – Criș – Mureș – Tisa (DKMT) a împlinit 20 de ani și a marcat aniversarea printr-un eveniment organizat la Novi Sad. Ea grupează cinci milioane de oameni, trei județe din Ungaria, patru din România și provincia autonomă Voivodina din Serbia. Unul dintre subiecte a fost reluarea discuțiilor legate de autostrada Timișoara - Belgrad.
Citeşte tot articolul Citeste articolul DKMT a facut 20 de ani. Dobra: Reiau discutia privind autostrada Timisoara – Belgrad
CCIAT

Politica vezi arhiva Politica

MNB – Muzeul Național al Banatului

Sport vezi arhiva Sport

Heraeus
Statiunea Buzias

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Doar jumatate din firmele din Timis vor compensa sigur scaderea veniturilor angajatilor

Jumătate din firmele din Timişoara sunt hotărâte să compenseze scăderea salariului brut de la 1 ianuarie, pentru a acoperi trecerea contribuţiilor sociale exclusiv asupra angajaţilor, arată un sondaj derulat de una dintre companiile de consultanţă în domeniul resurselor umane, prezentă pe piaţa locală.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Doar jumatate din firmele din Timis vor compensa sigur scaderea  veniturilor angajatilor

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Euroregiunea Dunăre – Criș – Mureș – Tisa (DKMT) a împlinit 20 de ani și a marcat aniversarea printr-un eveniment organizat la Novi Sad. Ea grupează cinci milioane de oameni, trei județe din Ungaria, patru din România și provincia autonomă Voivodina din Serbia. Unul dintre subiecte a fost reluarea discuțiilor legate de autostrada Timișoara - Belgrad.
Citeşte tot articolul Citeste articolul DKMT a facut 20 de ani. Dobra: Reiau discutia privind autostrada Timisoara – Belgrad
Posturile din consiliul de administrație de la SDM se împart, evident pe baza competenței, între meritocrații de partid. Sunt, probabil, singurii care se încumetă să depună dosare în vederea evaluării, pentru că, nu-i așa, responsabilitatea este uriașă, la o societate care are monopol pe tot ce înseamnă drumuri în Timișoara.
Citeşte tot articolul Citeste articolul De la paduri la drumuri. Adam Craciunescu, cap de lista intre candidatii pentru un post in CA de la SDM
Două timișorence și 10 firme sparg gheața către suprataxa pe paragină, instituită de Primăria Timișoara. În plenul de marți după-amiază, consilierii locali trebuie să aprobe 12 proiecte de majorare a impozitului pe teren, între 250 și 500%, pentru proprietarii care au ignorat avertismentele repetate ale Poliției Locale.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Taxa pe paragina devine realitate la Timisoara. Primii proprietari care platesc impozite majorate cu 500%
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top