Cunosc destui care își distrug concediile convertind prețul a tot ce cumpără din euro în lei. Dărâmați de calcule, preferă să bea lada de bere în cameră decât să dea patru euro pe o halbă la o terasă. La o altă scară dar cu aceleași metehne, o anumită parte a presei, vorba lui moș nea Nelu, era să moară de curiozitate până n-a aflat câte grădinițe se pot face, câte școli se pot renova din cele două milioane de euro pe care primăria vrea să-i investească într-un spectacol de lumini pe Bega.
Și cine știe dacă nu au calculat în gând câte porții de mâncare s-ar putea prepara din acești bani pentru copiii din Somalia, dacă nu pentru ai noștri aurolaci din Piața 700. Așa ar fi aflat că cel puțin un milion de nevoiași, pensionari și asistați puteau mânca pe săturate în ajun de Crăciun la o cantină socială administrată de primărie. Și cine mai știe câți indispensabili ar putea fi cumpărați și dăruiți de administrația locală celor fără izmene, fiind destul de clar că fără indispensabili nimeni nu poate trăi în țara asta.
Așa și banul pe care-l plătește primarul Robu unei formații vocal instrumentale de revelion poate fi îndreptat spre renovarea școlilor, iar pe scena ridicată în Piața Operei ar putea cânta corul grădiniței nr. 25 cu program prelungit, gratis. Câte nu lipsesc în țara asta, în orașul ăsta, iar noi vrem să investim ban public pentru sisteme informatice, pentru pasaje subterane ori parcări inteligente! Nu mai bine băgam mai multe milioane de lei în diferite subvenții acordate fără anchete sociale, decât să dăm bani aiurea pe iluminatul artistic de sărbători? Stați așa, stimați contribuabili interesați, că voi ajunge și la fotbal. De ce să dăm bani pentru relaxarea prin sport activ sau pasiv, când pur și simplu putem să mărim subvenția la Colterm sau să declarăm orașul ăsta municipiu de asistați social de cinci stele?
Nu-s fanul luminilor lui Robu de pe Bega. Nici nu știu cum vor arăta ele aprinse toate deodată. Într-un oraș normal însă, administrația de aia e organizată în diverse direcții, cea socială, cea de urbanism, cea de transport, cea socială, cea economică etc, fiecare cu bugetul propriu, ca banul luat prin taxe de la contribuabil să meargă în niște investiții care să intereseze cât mai mulți cetățeni, nu numai săracul și fămândul.
De aia se mai dau bani și la filarmonică, în loc să se mai facă un azil, de aia înveselești cu o muzică ori un iluminat ambiental timișoreanul ce se plimbă pe Corso poate o dată pe an, dar care în mod evident lasă mai mulți bani municipalității decât asistatul. De aia se mai modernizează câte o intersecție, ca să nu-și mânce nervii contribuabilul de la volan, de aia bagi ban în fotbal, să faci reclamă orașului și să mă mulțumească cineva și pe mine, că și eu plătesc impozit.
Totul e să fie păstrat un echilibru și, din start, să avem pretenția ca investițiile să nu fie făcute în logica comisionului și a muncii de mântuială. În rest, să cânte muzica, să pornească ghirlanda, să demareze transferurile la Poli și să fim noi sănătoși. Am zis bine, d-le Brâncovan?
Comentarii prin facebook