ARDOR Banat, alături de Check-OuTimișoara, au organizat, marți seară, o dezbatere între tineri și candidații la funcția de primar. A fost ca la… întâlnirile rapide, s-a discutat civilizat și foarte teoretic, semn că, măcar la teorie, politicienii locali stau foarte bine. Concluzia? Lucrul cu tinerii se face prin cartiere, nu în sala de consiliu a primăriei!
Au răspuns invitației opt dintre cei care vor să fie primari după 5 iunie: Ilare Bordeașu (ALDE), Nicolae Robu (PNL), Molnar Zsolt (UDMR), Florică Bîrsășteanu (PSD), Liviu Băcana (PRU), Marius Dugulescu (PMP), Cosmin Trif (PPU) și independentul Adrian Romiță Orza. Ceilalți trei – Ion Răducanu (UNPR), Petrică Folică (PND) și Simona Gabriela Tiriteu (BUN), pe care n-a văzut-o încă nimeni în realitate – nu s-au prezentat și au ratat ocazia de a participa la niște discuții extrem de civilizate, fără atacuri la persoană și fără bătut câmpii nelimitat. Asta, pentru că sistemul propus de organizatori a inclus, la fiecare masă, câte un „pacificator” care a avut rolul de a ține în frâu discuțiile. În „sesiuni” de câte 20 de minute, candidații s-au rotit ca la… întâlnirile rapide și au răspuns la întrebări legate de teme precum revitalizare culturală și evenimente, finanțarea educației preuniversitare, locuri de muncă pentru tineri sau tineri defavorizați. Fiecare a încercat să-și prezinte cât mai bine proiectele, fără stres, poate și pentru că,în realitate, foarte puține dintre ele vor fi și puse vreodată în practică. Nu s-au auzit voci ridicate, nu s-au înregistrat atacuri la persoană, a fost cam ca la șuetă, doar că participanții au fost câteva zeci.
Ce s-a discutat? Au explicat, la final, cei trei „pacificatori”. „În ceea ce privește strategia culturală a Timișoarei, în special în ceea ce privește tinerii, în mare, răspunsurile au fost aceleași, unele mai pragmatice, altele mai visătoare. Toți candidații își doresc să pună la dispoziția tinerilor atât instrumente de implicare, cât și să investească în infrastructură. Un alt punct important au fost evenimentele culturale. Și aici am avut două întrebări mari: cum ar fi să susțină primăria aceste evenimente, investim în evenimente mari, puternice, care să aducă turiști, bani, artiști extraordinari în oraș, sau investim în evenimente multe, micuțe, cu un impact cultural mai mare? Am vrut să știm ce se poate face pentru investiția în sport, atât în sportul profesionist, dar și în sportul amator, și cum poate primăria poate să se implice în educație, dar și pentru a investi paralel în programe educaționale, să încurajeze formarea elitelor și să ajungă să formeze profesioniști. Un punct care a fost adus în discuție a fost situația cinematografelor din oraș”, a spus Liviu Herman, cel care a răspuns de partea legată de timp liber și cultură.
Alte promisiuni au „curs” la masa unde s-a dezbătut incluziune socială. „Am remarcat patru teme care au primit un răspuns mai concret. A fost problema elevilor cu dizabilități, caz în care s-a menționat nevoie de integrare și nu de separare și faptul că ar trebui să-i tratăm pe toți ca egalii noștri. A doua temă a fost cea a locuințelor sociale și pentru tineri. În cazul locuințelor sociale, soluții oferite de candidați au fost mai multe: folosirea unor clădiri dezafectate, care se află deja în posesia primăriei sau realizarea de parteneriate publice-private, în care primăria să vină cu terenul, iar investitorii să construiască pe acest teren locuințe, din care unele să fie vândute, iar altele să fie vândute mai ieftin către tineri sau să fie oferite cu titlu gratuit către persoanele care au cu adevărat nevoie de ele. O altă soluție a fost cea a unui program gen Prima Casă, organizat de primărie. În ceea ce privește problemele legate de violența domestică, oamenii străzii și altele, care ar avea nevoie de adăposturi, candidații au vorbit despre necesitatea creării acestor adăposturi, dar s-a pus accentul și pe implicarea ONG-urilor. Al patrulea punct a fost cel al economiei sociale și în ce măsură primăria ar putea-o încuraja”, a rezumat Alina Ignea discuțiile purtate aici.
În ceea ce privește implicarea tinerilor în viața orașului, concluzia Mirelei Lupu, cea care a moderat discuțiile, ar trebui să le dea de gândit candidaților. „A existat o întrebare foarte bună la început, candidații fiind rugați să răspundă dacă au făcut parte din ONG-uri sau organizații ale societății civile și am auzit câteva exemple destul de bune. Am discutat foarte mult despre consultări publice cu tinerii, despre strategia de tineret, despre skatepark și despre participarea tinerilor neafiliați la organizații. Am auzit soluții foarte multe, în speciale axate pe partea de online. Am auzit promisiuni sau inițiative legate de consultări pe Facebook, idei legate de dezvoltarea de aplicații pentru telefonul mobil, prin care tinerii să ia parte la luarea deciziilor în CL Timișoara. S-a discutat și despre foarte multe inițiative bune care au existat în trecut sau care există în prezent și care vor fi continuate (…) Am auzit încă o idee foarte interesantă, cea de bugetare participativă, și cum ar fi dacă cetățenii ar decide în mod real pe ce se cheltuie bugetul Timișoarei. Poate e o idee bună de luat și de implementat în viitor. Ar trebui să ieșim puțin din fraza asta că tinerii nu participă (…) Dar lucrul cu tinerii se întâmplă acolo unde sunt tinerii, nu se va întâmpla niciodată la primărie sau în sala de CL! Pe tineri îi ascultăm mergând în licee, în facultăți, mergând pe stradă, în cartiere, nu în centru și în Piața Unirii, ci în Traian, în Iosefin în comunități mai puțin vizibile. Acolo se întâmplă colaborarea cu tinerii, nu în sala de consiliu de la primărie”, a spus tânăra.
Comentarii prin facebook