Învăţăturile lui Roşu Împărat pentru ăla micu’

“Trebuie să terminăm cu practica clientelismului politic, cu exceptia funcţiilor politice care presupun şi funcţie politică. Restul funcţiilor se ocupă pe bază de criterii profesionale. Trebuie ca PSD să dea acest semnal”, a declarat… haideţi, mai bine, să vedem dacă vă trece prin cap cine a declarat minunea asta. La prima citire, textul de mai sus trebuie că a fost rostit de un mare om, un mare caracter, un ctitor de democraţii, ce mai, o Angela Merkel masculină spălată de utecism. Poate că pruncii care dau anul viitor bacalaureatul îl ştiu pe autor ca pe un om bun, dacă au auzit cumva de el, ca pe un un bătrânel sincer, sărac şi cinstit, care n-a reprezentat nici în ruptul capului cel mai mare accident întâmplat României după revoluţia din decembrie 1989, elementul care ne-a decuplat de grupul select de ţări ex-comuniste binecuvântate prin Tratatul de la la Vişegrad, pentru a o arunca într-un anturaj de rangul şapte. E omul care a adus minerii pentru a pecetlui României statutul de ţară medievală în final de secol XX, omul care a făcut tot posibilul – ca şi ignoranţa altor preşedinţi ulterior -, pentru a minimaliza meritoriul în lupta anticomunistă şi pentru a păstra privilegiile securiştilor şi activiştilor care i-au întărit puterea. Şi-a clădit piramida politică şi administrativă pe cel mai crunt clientelism, făcându-se, din când în când, că nu ştie ce se întâmplă în turma pe care o păstorea ca o tătucă. Omul acesta, da, Ion Iliescu îl cheamă, emană atitudini didactice în întâlnirile cu junii de partid PSD, în 2010, fără să aibă vreun tremur pe obrazul său bolşevic. La urma urmelor, domnule Ion Iliescu, de ce să vă asculte Victor Ponta, chiar şi acum, când îl învăţaţi lucruri bune? De ce ar renunţa asta micu’ la pârghiile pe care le-aţi folosit din plin vreme de zece ani de preşedinţie? El n-are voie să împartă resurse la activul de partid, cum au făcut premierii şi sefii de partid păstoriţi de dumneavoastră? A, da, cum de nu mi-am dat seam, acuma vreţi, în sfârşit, binele partidului, al României şi al întreg mapamondului, să vă ţină minte măcar copiii ca pe-un tataie de treabă.