Ferice e cel care habar n-are să facă diferența dintre o minciună electorală și o promisiune realizabilă și făcută cu onestitate. Credulul nu se mai enervează când cineva îl minte cu seninătate și trece în latura cealaltă și devine total dezinteresat de fenomenul electoral, pe motiv că toți mint și nu merită deranjul.
Republica Teleorman
Când vă va întreba cineva ce diferență este între aroganții PDL-ului de acum patru ani și aroganții USL-ului de astăzi să știți că nu există mai niciuna. E și aiurea să pui așa problema. E ca și cum ai întreba total nefericit ce e mai greu, un kilogram de plumb sau un kilogram de pene.…
Ce trist, se incheie „Anul Victoriei”
Pe bannerele electorale ale candidatului Ilie Sârbu, socrul partidului a dezvăluit, în exclusivitate pentru poporul român, că anul 2012 va fi „Anul Victoriei”. Românul a luat-o informația nerumegată și va sărbători zilele astea succesul USL în fața „hidrei băsiste”, rămânându-i totuși, de siguranță, înțeleapta vorbă din popor „Când o fi mai rău la fel să fie!”.
Mastile candidatilor
Știu că nu e deontologic să vorbesc despre cocoașa candidatului X, piciorul de lemn al politicianului Y sau de mucii din nasul parlamentabilului Z. Dar nu mă pot abține să citesc mesajul vizual pozitiv din afișele lor electorale. Căci cine mai aprofundează astăzi doctrine, programe electorale și promisiunile mai lungi decât o propoziție pe un amărât de fluturaș electoral? Mai nimeni. Rămânem cu portretul, să extragem din spatele zâmbetului candidaților tot ce au ei mai bun. Dacă au.
Soboru’ cu patrioti
Avem o zi națională, cum facem? Cu excepția soldatului necunoscut, în mare, ne cunoaștem eroii. Monumentele le avem ridicate din celălalt regim, armată avem cât să mai organizăm o paradă militară. Patrioți avem din belșug. Până anul trecut, dacă voiai să vezi cine contează în societate, cine nu mai contează demult, dar n-ar admite asta nici în ruptul capului, mergeai de 1 Decembrie în Parcul Central din Timișoara, locul unde autorități ale statului, politicienii, organizații civile, urmăriți penal, spuma municipală se adună să bifeze evenimentul.
Senzational! Luminile de pe Bega costa cat 600.000 kg parizer
Cunosc destui care își distrug concediile convertind prețul a tot ce cumpără din euro în lei. Dărâmați de calcule, preferă să bea lada de bere în cameră decât să dea patru euro pe o halbă la o terasă. La o altă scară dar cu aceleași metehne, o anumită parte a presei, vorba lui moș nea Nelu, era să moară de curiozitate până n-a aflat câte grădinițe se pot face, câte școli se pot renova din cele două milioane de euro pe care primăria vrea să-i investească într-un spectacol de lumini pe Bega.
Traficul de carne vie in politica tot proxenetism se numeste?
PSD a anunțat voluptos că mai mulți primari PDL din Bistrița, Suceava, Mehedinți, toată țara, susțin candidații USL „pentru binele comunității”, bineînțeles. Timișul nu se putea lăsa mai prejos și a contribuit la această grozavă defectare cu edili de pe tarlaua lui Ghiță și de pe moșia lui Titu. Trădarea în sine nu mai e o chestiune atât de spectaculoasă.
Vis de masochist: un an de zile in afara UE
Dacă aș fi un masochist de nădejde, mi-aș dori ca Uniunea Europeană să încheie puțin socotelile cu România, să-și adune membrii ăia mai civilizați și să decidă excluderea Bucureștiului din această comunitate de state. Clar, aș vrea să ni se întâmple asta mai mult din curiozitate, în timp ce alții o vor din „patriotism”.
De ce n-as candida nici in ruptul capului la parlamentare
E cumplit de greu să joci în ziua de astăzi rolul de candidat la Parlamentul României. Dincolo de finanțarea unei astfel de aventuri, lucrul cel mai dificil de îndurat pentru un aspirant la senat sau deputăție ar trebui să fie penibilul situației în care te bagi.
Mania persecutiei politice, molipsitoare in Primaria Timisoara
După vreo două mandate de administrare decentă a Timișoarei, primarul de atunci Gheorghe Ciuhandu a luat în greutate și mai ales într-un anume fel de atitudine. Știți ce spunea edilul dacă vreo ziaristă îl întreba pe țărănist despre presupuse conflicte de interese între afacerile fiului său și treburile din primăriei?
Scandal in familie: cine aduce mai multi bani in casa?
Până la urmă e de înţeles pretenţia primarului Robu ca alegătorii să-i ofere un guvern de culoarea majorităţii legislativului local. Ce primar şi preşedinte de organizaţie judeţeană de partid îndeamnă lumea să voteze cu ăialalţi, ca după alegeri să se plângă toată ziua, ca Gheorghe Ciuhandu, că Timişoara e izolată de puşculiţa cu bani a Bucureştiului? Niciunul.
Investitiile din Parcul Copiilor merg perfect, dar nu functioneaza
Duminică, 2 septembrie, după amiază. 24 de ore înainte de meciul cu UTA. Vreme splendidă. Tată responsabil. Îmi iau odrasla de ziarist și plec plictisit spre Parcul Copiilor. Era la a doua sau a treia vizită de după tăierea panglicii de către viceprimarul Adrian Orza. Eram îngrozit. Ce poți să faci într-un asemenea loc, până ce copilul ia la rând toate oportunitățile de recreere gândite de Vasile Ciupa și alți responsabili ai Primăriei Timișoara?
De zece lei speranta. Mai luam plasa cu USL?
Uniunea Social Liberală a cerut Biroului Electoral Central să lămurească ce-a vrut legiuitorul să spună când și-a propus să reglementeze problema cadourilor electorale. Sau când legiuitorul nu și-a propus să reglementeze nimic, ci doar să arate lumii cât de tare îl doare în fund de fenomenul mitei electorale. Privit din elicopterul lui Dan Diaconescu, gestul liderilor USL pare unul foarte normal.
Gheorghe Ciuhandu, om politic de mare anvergura intre aripile PNL Timis
După ce în mai mulți ani de activitate politică n-a prea atras atenția nici cu bune, nici cu prea rele, deputatul de Circumvalațiunii Horia Cristian a ieșit recent pe taraba media cu două teorii ce merită atenție. Prima ar fi invitarea în PNL și ridicarea în slăvi a omului politic Gheorghe Ciuhandu, fidel principiului că pe dispărutul din politică e musai să-l vobești numai de bine.
Marian Iancu, politicienii si ingineriile lor financiare
Furtuni, fulgere și tunete de indignare au apărut când colegul Silviu Florescu de la Renașterea Bănățeană a descoperit, la Finanțele Publice, faptul că plătitorul de taxe și impozite va suporta datoriile de 11 milioane de lei ale lui Marian Iancu către impecabilul nostru buget de stat. Senzațional, de neimaginat, așa s-a vrut știrea cu contribuabilul fraierit de un veros om de afaceri din Buftea, care, întâmplător, a administrat vreme de șase ani fotbalul timișorean.
Mai opriti-l pe primarul Robu!
Dacă numai un sfert din bunătățile promise de primarul Robu în campania electorală pentru locale, dar mai ales în cea de acum pentru parlamentare, ar deveni realități ale urbei, păi atunci omului ăstuia cred că i s-ar ridica o statuie în bronz, chiar lângă cea a lui Marian Iancu, pe aleea personalităților din Parcul Central.
De la „Fir’ai al dracului”, la „Sa ne traiesti, Majestate!
Zilele trecute, MS Regele Mihai I de Romania a împlinit 91 de ani, timp în care mai multe cozi de topor au sărbătorit convertirea la monarhism. Un sentiment de amărăciune m-a cuprins când am văzut cum primarul neocomunist al Bucureștiului i-a dat osului domnesc un lustru ca pe vremurile odelor de partid.
Matei Blaga sau Vasile Suciu?
Matei Suciu e pesedist și nu-i este suficient. Mai vrea să devină și senator de colegiu 4, deși pariurile în partid s-au făcut pe contracandidatul său Vasile Blaga, președintele PDL. Teoretic, omul are șansa lui. Își numără primarii din comunele USL și vede că sunt mai mulți decât edilii din orașele de graniță ale PDL. Și-apoi, e vremea Uniunii!
Primiți cu Crucea Celtica?
N-o să le spun eu acum celor de la Noua Dreaptă ce trebuie să facă să-i mai sperie pe țiganii care-au ales Timișoara nu capitală culturală europeană, ci capitala clanurilor imobiliare ale indivizilor cu mulți bani nemunciți, boruri largi la pălării, turnulețe la case, burți hectolitrice și mustăți inestetice.
Mintea revolutionarului cea de pe urma
Săptămâna trecută, Ion Iliescu s-a simțit ca-n tinerețile lui revoluționare. Freamăt mare în fața sediului PSD din Kiseleff, huiduieli, fraternizări, apoi fluierături, reproșuri, amintiri depănate între nea Nelu și o mână de luptătorii din decembrie 1989. Da, Ion Iliescu a fost apostrofat de colegii dumnealui, academicienii, cum ar fi zis Elena Ceaușescu într-o situație mult mai dramatică.
