E o vorbă românească cu nepriceputul care n-ar fi nepriceput destul dacă nu e și fudul. Totuși, sper să fie doar vorba de nepricepere și nu de altceva când mă refer la primarul Nicolae Robu declarând: „Galeria noii Poli este tot stadionul și asta așa trebuie să rămână!”. Aiurea în tramvai. Reacția edilului liberal seamănă cu declarația vulpii pofticioase de struguri, dar căreia îi devenise suficient ca între butucii de vie să cânte tot stadionul în loc de Peluza Curva Sud. E ca omul ăla de-și caută nevastă și este întrebat cum o vrea: frumoasă sau deșteaptă? Iar el răspunde că vrea să fie harnică, ca și cum nu i-ar plăcea să aibă toate calitățile laolaltă.
Probabil că primarului Robu nu i s-au strepezit dinții când, pe finalul meciului cu Dinamo, crainicul stadionului a ridicat stadionul la luptă cu îndemnuri de microfon. Sunt umblat de decenii la fotbal și așa ceva puteam să jur că nu voi auzi vreodată pe „Dan Păltinișanu”. La Târgu Jiu, da. Etapă de etapă, poți auzi din stația de amplificare „Hei-hei Pandurii!”, după care „galeria”, care și la ei e tot stadionul, erupe… sau nu. Revitalizând fotbalul pe Bega, Nicolae Robu are indiscutabil multe merite, însă pare infantil într-o problemă. Cu bani și forță politică poți rezolva multe lucruri în România de azi, dar nu totul. Un lucru nu poate fi făcut cât ai bate din palme, prin rapide alocări de fonduri și execuții bugetare: galerie la echipa de fotbal.
O galerie se construiește în multe ediții de campionat. CVUCS cea disidentă astăzi a trăit multe retrogradări, crize la echipă și prea puține succese. Ca să vorbim numai de perioada post-decembristă, mulți au luat bătaie la Oradea în ‘90, au fost fugăriți de țigani la Ploiești, au întreținut prietenii cu giuleștenii sau au cântat neînțeles pentru Fiorentina, la Bistrița. Au luat bastoane la Tg. Jiu și nu numai, au pus amintire pe amintire din deplasările externe și câte altele. E adevărat, pentru ca la final să dea cu mucii în fasolea pregătită de alții, într-un exces de pretinsă moralitate ce-ar fi trebuit fluturată nu acum, ci cu mulți ani în urmă. Dar asta e altă discuție.
Galeria lui Nicolae Robu nu va fi niciodată stadionul. Stadionul însuflețește echipa din teren de abia după ce echipa însuflețește stadionul prin joc bun și ocazii spectaculoase. Dar celor neinspirați din teren le trebuie o doză de adrenalină tocmai când treaba merge prost. Atunci când stadionul e un cumul de înjurături, nicidecum acea galerie pe care o vrea edilul în pagina sa de Facebook. Când Poli va lega mai multe rezultate negative, stadionul se va goli, frustrările vor fi tot mai mari, iar jucătorii nu vor mai avea ce saluta la final de meci, cu capul plecat.
„Galeria noii Poli este tot stadionul și asta așa trebuie să rămână” este o mare gogomănie, care nu încurajează în niciun fel munca începută de copiii ăștia ce se adună în peluză sub numele de noua galerie. E un fel de „Ba pe-a mă-tii!” lansat celor de pe „Știința” într-un moment favorabil ACS-ului, dar care s-ar putea întoarce ca un bumerang direct în freza atent îngrijită a edilului liberal.
Comentarii prin facebook