S-au sărutat de trei ori şi au ciocnit „ciocănele” (ţoiuri minuscule ţinute în apă ca gheaţa) cu şliboviţă de gutui. Aşa a început revelionul sârbesc la Timişoara. Sute de oameni și-au urat din tot sufletul, după ora 0 a Belgradului, „Srecna nova godina” (an nou fericit).
La restaurantul Lloyd din centrul Timişoarei, Iavor Radovankovici s-a întrecut pe sine. A purtat şapcă de partizan, a adus cei mai tari suflători în alămuri din lume, Tubacii, din Guca (Serbia), formaţie care urcă pe scenă împreună cu Goran Bregovic, a adus-o pe celebra Anabela din Kragujevac, dar şi un actor profesionist, de la Academia de Arte din Novi Sad, pe post de travestit colorat.
Cu şalău pe mese, ca să se strecoare prin 2011 ca peştele prin apă, plini de sănătate, sârbii din Timişoara s-au cinstit până vineri dimineaţa. La ora 1 a României, miezul nopţii după ceasurile din Belgrad, au spart paharele. „Totdeauna spunem că, atunci când spargem un pahar, cioburile ne aduc noroc”, explică Momcilo Giuric. În restul timpului, e şeful ServiciuluI Permise Auto. În noaptea de joi spre vineri a fost doar sârb. A dansat până dimineaţă, s-a cinstit, a făcut planurile pentru noul an. „Celălalt revelion, clasic, pe 31 decembrie, a fost doar antrenamentul. Nu ne trebuie caviar ca să ne simţim bine. Importantă e muzica. Şi oamenii”, mai spune poliţistul. Ceilalţi întăresc ideea că, la 13 zile după ce toată lumea intră în noul an, e nevoie de o petrecere de pomină, pentru ca lucrurile să se armonizeze şi să meargă bine vreme de 12 luni. „Fără asta nu există prosperitate şi împlinirea doreinţelor, fără asta rămânem trişti”, adaugă Iavor Radovankovici.
Comentarii prin facebook