România are o autostradă care se întinde pe sute de kilometri. Începe în Turcia și se oprește la Lunga, un sătuc timișean aflat la graniță cu Serbia. E „Autostrada migranților”. Numai în 2012, în zona Lunga au fost prinși o treime din migranții clandestini depistați la toate granițele țării.
Noaptea e agitată întotdeauna la Lunga, un sătuc situat la vreo 50 de kilometri de Timișoara. Aici, departe de fierbințeala orașului, în plin câmp, aerul e mult mai respirabil. Pentru că e lună, iar cerul e senin, după câteva minute de acomodare, ajungi să vezi aproape ca ziua.Patrula canină a poliției de frontieră, câțiva căței corciți și simpatici, te întâmpină cu un mârâit ușor, apoi se gudură, după ce simte că e vorba de „om bun”.
Nu mai e ca pe vremuri, când se stătea de planton din 50 în 50 în zeci de metri în foișor. Există patrule, fiecare cu zona ei, dar, acum, granița este supravegheată de la câțiva kilometri distanță, cu aparatură specială. În biroul amenajat într-un soi de container, pe monitoare apare fâșia verde. Senzorii de urmărire prin termoviziune sunt porniți. Dacă trece vulpea pe câmp, silueta i se conturează imediat pe ecran.
În curtea Sectorului de frontieră, chiar în vârful unei copii îa turnului Eiffel, la 20 de metri deasupra pământului, e camera video care scrutează frontiera pe o lungime de 24 de kilometri. Nu-i scapă niciun detaliu. Nu trece noapte în care dispecerul să nu anunțe în stație „Avem musafiri”. Șeful de tură știe exact unde e fiecare patrulă, și, după ce dispecerul stabilește exact locul unde sunt migranții, trimite oamenii după ei.
„Stop. Poliția de Frontieră. Opriți-vă”. În fața oamnilor în uniform, transfugii ridică mâinile și spun, cât de corect pot, „azil”. „Sunt extrem de rare cazurile când nu sunt cooperanți și încearcă să fugă. De regulă, în 20 de zile sunt trimiși înapoi în țara de origine”, spune comisarul șef Mircea Bunaciu, șeful Sectorului Poliției de Frontieră Lunga. Unii sunt învățați să atace în instanță anumite decizii și atunci petrec în centrul pentru refugiați trei luni.
Anul acesta, la Lunga au fost prinși 730 de migranți. altfel spus, două treimi din celor reținuți în primul semestru la granița cu Serbia, respectiv o treime din totalul transfugilor prinși în toată România. Comparativ cu anul trecut, numărul este de 12 ori mai mare.
„Valul fără precedent de migranți este cauzat de situaţia economică şi social-politică precară în ţările de origine, dar şi de deteriorarea situaţiei economice din Grecia. Faţă de anul 2011, în cursul acestui an a crescut de 12 de ori numǎrul migranţilor proveniţi din ţǎrile Orientului Mijlociu şi Africii de Nord”, spune agentul de poliție Mihaela Leș, de la Poliția de Frontieră Timiș.
„Marea migrație”, cum o numesc polițiștii, a început anul trecut, în aprilie. Primii care au venit lucrau deja „la negru”, de câțiva ani, în Grecia. Apoi, una din măsurile anticriză a fost reducerea salariilor. În acel moment, africanii s-au pus în mișcare, spre Occident, căutând un trai mai bun.
Majoritatea migranţilor depistaţi sunt de origine nord africanǎ. Cei mai mulți provin din Algeria, apoi urmează cei din Maroc, Pakistan, Afganistan și Tunisia. Ei intrǎ legal în Turcia şi apoi trec ilegal frontierele Macedoniei, Serbiei şi României, prin raioanele sectoarelor Lunga şi Jimbolia. Dupǎ ce sunt prinși, solicitǎ statut de azilant din motive economice, sociale şi conflicte civile şi etnice în ţǎrile lor de origine.
România se află în calea a trei rute de migraţie către Europa de Vest. Pe de o parte, sunt frontierele cu Ucraina şi Republica Moldova, pe ruta estică, apoi e frontiera cu Serbia, pe ruta de migraţie a Balcanilor de Vest, iar o a treia e ruta terestră est-mediteraneană, despărţită de teritoriul Bulgariei.
„Începând din 2011, pe teritoriul României s-a conturat o nouă rută de migraţie care deviază din cea a Balcanilor de Vest: Turcia – Grecia – Macedonia/Albania – Kosovo – Serbia. De regulă, migranţii ajung legal în Turcia, de unde, cu ajutorul unor călăuze, trec ilegal frontiera în Grecia. În Grecia se organizează în grupuri tranzitând apoi ilegal frontierele cu Macedonia / Kosovo – Serbia sau Albania – Muntenegru – Serbia. În ultimele luni, cea mai uzitată rută a fost Grecia – Macedonia – Serbia”, explică Fabian Bădilă, purtătorul de cuvânt al IGPFR.
Comentarii prin facebook