Toti directorii liceelor de prestigiu din Timis au fost schimbati

luati aminte, limbricilor!

Sistemul de învățământ din Finlanda a fost reformat în urmă cu 40 de ani. Rezultatul este cât se poate de îmbucurător, țara din nord fiind lider al performanței într-un top al învățăceilor din Europa, obținând calificative excelente la testele de tipul PISA sau PIRLS şi TIMSS (primul loc în Europa şi între primele trei din lume la ştiinţe, matematică, citire şi înţelegerea textului).

Cheia succesului pare a consta în a face cât mai simple lucrurile și a sprijini constant elevul. Este vorba de un învățământ centrat pe elev, cu clase cu maxim 16 elevi, utilări moderne și teme practice legate de viața cotidiană. S-a ajuns chiar la lipsa temelor și a unui examen obligatoriu până la vârsta de 16 ani.

Inițierea în studiu poate începe cu anul pregătitor opțional care presupune activități desfășurate în centrele de zi. La școala primară se acceptă numai copiii care au împlinit 7 ani și cuprinde clasele I-VI, în gimnaziu sunt incluse clasele VII-IX, iar la liceu sau școală vocațională se merge pentru clasele X-XII. Urmează studiile superioare pentru care opțiunile sunt universitatea sau şcoala politehnică. Surprinzător este că există 21 de universități şi 28 de politehnici. Educația obligatorie durează 9 ani şi este gratuită.

Copiii merg la şsoala cea mai apropiată de domiciliu şi, neexistând autobuze ale şcolii, le este decontat transportul. Orele durează 45 de minute, iar pauzele 15. La prânz masa este gratuită atât pentru elevi, cât şi pentru profesori care mănâncă împreună la cantină, unde li se oferă mâncare sănătoasă, aleasă de nutriţionişti: salată proaspătă, legume, pâine de secară şi unt, plus felul principal cald, care constă în cartofi fierţi, orez sau paste (cu sau fără carne). Se adaugă lapte, iaurt, apă sau suc de fructe neîndulcit. Fiecare copil îşi strânge masa, iar prin rotație ajută la bucătărie la spălatul vaselor.

În ciclul primar materiile sunt aceleaşi pentru toți elevii, iar din gimanziu se dezvoltă o paletă largă de cursuri opționale care se aleg în fiecare unitate cu ajutorul consilierului şcolar şi al părinților. Elevii au chiar posibilitatea de a merge la o altă şcoală pentru a urma un curs care îi interesează şi nu le-a putut fi oferit. Un exemplu este reprezentat de 2 elevi care au vrut să înveţe limba germană, iar şcoala, neavând profesor specializat, le-a pus la dispoziţie un curs online cu un profesor din altă şcoală.

În trunchiul comun sunt incluse: cele 2 limbi oficiale (finlandeza şi suedeza), o limbă străină, studii de mediu, educaţia pentru sănătate, religie sau etică, istorie, studii sociale, matematică, fizică, chimie, biologie, geografie, educație fizică, muzică, artă şi lucru manual, economie domestică. Lipsa notelor în primii ani, când sunt oferite aprecieri verbale, fiecare școală putând alege anul de studiu cu care va începe notarea, duce la lipsa competiției dintre elevi, autoevaluarea fiind preferată. Fiecare elev este încurajat să asimileze informația predată în ritm propriu, să lucreze în echipă, să adreseze întrebări, să gândească și să fie creativ. La sfârşitul fiecărui an elevul primește un certificat de absolvire, iar dacă nu a reușit să acumuleze cunoştinţele solicitate, poate susţine o reexeminare la finalul verii. Dacă nici atunci nu întruneşte condițiile necesare, directorul, împreună cu profesorii, discută cu elevul și părinții acestuia, iar de cele mai multe ori nu se ajunge în situația de a repeta anul.

La economie domestică, disciplină care devine în gimnaziu unul dintre cele mai populare opționale, elevii învață să gătească, iar la sfârşit mănâncă împreună ceea ce au pregătit (şcoala are contract cu o fermă care le livrează săptămânal produsele necesare), cum să spele rufele, cum să-şi gestioneze banii, cum să-şi decoreze locuinţa (la sfârşitul anului realizează un proiect cu titlul “cum aș vrea să arate casa mea”) şi discută despre ce înseamnă familia sau relațiile dintre membrii ei.

60% dintre elevii care termină cursurile gimanziale preferă să urmeze cursurile școlii profesionale, specializându-se într-o meserie. Primul an este comun, iar în următorii ani se studiază materii specifice specializării alese, similar cu structura anilor de liceu. Elevii beneficiază în plus de asigurare de sănătate şi pot merge la facultate fără a susţine diferenţe. Programul de studiu cuprinde 120 de credite şi multe ore de practică în firme, iar la final, pe lângă examene, se susține un proiect de 2 credite, realizat individual sau în grup, cu o temă la alegere care să susţină adapatarea elevului la viitoarea sa viață profesională.

Liceele sunt teoretice, de specialitate (sport, muzică, arte, mass media, științe naturale) sau cu o anumită dominanță, cum ar fi cel naval. Anul şcolar finlandez este împărțit în 5 perioade a câte 6 săptămâni, urmată de o săptămână de evaluare. Fiecare materie se studiază aproximativ 38 de ore în fiecare dintre cele 5 perioade, cu câte un manual pentru fiecare, pornind de la noțiuni de bază. Elevii pot alege ce cursuri să-şi ia în fiecare perioadă. Au la dispoziție numeroase opționale, iar strucutura nu este pe ani, însă este obligatoriu ca elevul să fi urmat minim 75 de cursuri.

Examenul de Bacalaureat se susține la minimim 4 materii: limba maternă, a doua limbă oficială, matematică şi o materie de studii generale şi alte discipline opționale pentru care elevul doreşte să aibă un certificat. Există 3 posibilități de susținere, fiecare materie are un sistem propriu de notare, iar dacă elevul vrea o notă mai mare poate susține o reexaminare.

Ceilalți actori ai sistemului de învățământ din Finlanda, profesorii, se bucură de autonomie, pentru că nu există Inspectorate Școlare, sunt în mod obligatoriu absolvenți de masterat (de obicei în primii 10% din promoție) și câștigă 1 900 de euro pe lună. Programul este de 4 ore pe zi, iar în fiecare săptămână mai fac 2 ore pentru “dezvoltare profesională”. Copiii își doresc să devină la rândul lor dascăli, citesc o carte pe săptămână şi vorbesc limba engleză foarte bine. Educația lor costă 200 000 de euro pentru fiecare elev de la gradiniță până la absolvirea facultății, iar 66% dintre ei obțin o diplomă universitară.

Deci chiar nu inteleg?De ce sa fie schimbat directorul de la Braniste Lugoj? In 2 ani de zile a facut din grup scolar-colegiu si a facut sa fie si scoala europeana,proiect europene, alea, alea. Adica, saptamanal aproape am vazut stiri cu ce se intampla de bine la Braniste si acum ilschimba??? Asta este normal?

Ce tot vorbiti acolo de performanta? Singura performanta este stafeta predata de la un partid politic la altul: „a fost randul tau, acum e rndul meu’, „ciocul mic ca noi suntem la putere”. Nepotismul este si va ramane la el acasa in romania, iar clasa politica e o cloaca imputita de nevertebrate care se hranesc cu maruntaiele romanilor. Nici unul dintre cei care au fost directori cu carnet de partid nu au facut decat servilism si pupincurism. Stiti vreun director care sa supravietuiasca facand ce stie el bine ca trebuie facut? N-au cum ! Cum vrei sa iesi din linie cum ti se ia capul. Asa ca, incolonarea si vedeti ca noul „fund” are culoarea rosu dungat cu galben, cel putin pana la parlamentare. Faceti coada, toti ambitiosii ca aveti de pupat mult si bine!

schimbare în educatie nu se vrea in românika, asta e de mai mult timp foarte clar. performanţe… eu zic că sunt discutabile în educaţia românească. puţini sunt elevi care chiar fac performanţă cu adevărat, marea masă…. rămâne doar o mare masă, nimic altceva. nu se poate face vreo schimbare de sistem în România, atâta timp cât în sistemul de educaţie pătrund, au pătruns, creiere clonate în vatra românească, călite în lupta de partid a punr sau prm-ului şi trimise să aplice cele învăţate într-un partid cosmetizat, stavilă a schimbării în România din 89 încoace, partid care acum se numeşte psd. până una alta se va merge mai departe în educaţie, noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc, timpul trece leafa merge, etc. etc. etc. Prostia şi ambiţia au fost şi sunt cultivate cu multe succesuri, inclusiv în sistemul de educaţie, în România. E foarte dureros, SUFERIM, că altă soluţie pe aici nu E!

Mi-a placut mult directorul sarb de la Loga. Chiar ma gandeam ascultandu-l ca se mai intampla sa fie pusi in functii si oameni capabili. Dar, bineinteles, a fost schimbat. Nu stiu daca a fost PD-List, probabil ca da, dar cand citesc despre astia noi ca sunt neveste, cumnati sau copii ai primarilor uslasi de pretutindeni ma apuca o tristete…iremediabila (vorba cuiva)

Si eu am fost director noua ani si jumatate si am fost schimbata pentru ca nu sunt membru al niciunui partid. Dl. lider de la Spiru Haret a spus despre aproape toti directorii ca am facut parte din PDL. Nu-i nimic, au venit comunistii de azi care sunt la fel de prosti ca cei de pe vremea lui Ceuasescu, dar, pe langa asta, sunt mai rai decat ei!!!