Inaltarea Sfintei Cruci

Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, celebrând descoperirea, pe Muntele Golgota, de către împărăteasa Elena, a crucii pe care a fost răstignit Iisus.

În această zi, creștinii sărbătoresc amintirea a două evenimente deosebite: aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și înălțarea ei solemnă în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335, respectiv a ducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, în vremea împăratului Heraclius, care a depus-o în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Sfânta Cruce a fost aflată din porunca Sfintei împărătese Elena, datorită căreia pe Golgota s-au găsit trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, patriarhul Macarie a cerut să fie atinsă, pe rând, cu aceste cruci, o femeie moartă. Femeia a înviat în momentul în care a fost atinsă de cea de-a treia cruce. Când împăratul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul, a luat cu el Crucea Domnului în Persia. Sfânta Cruce a rămas aici timp de 14 ani, până când Hosroe a fost învins de împăratul Heraclie,.

Înălțarea Sfintei Cruci se serbează cu post, pentru că ea ne aduce aminte de patimile și moartea Mantuitorului. Se posteşte pentru sănătatea familiei, pentru spor şi pentru bunăstare. Credincioşii sfinţesc la biserică ulcele noi pline cu miere şi lapte; de toarta căniţelor ei leagă câte un fir de aţă roşie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană.

De Ziua Crucii, în zonele viticole începe culesul viilor. Doar strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi, pentru că sunt păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului. În această zi se bat nucii. Tot acum, se adună din păduri ramurile de alun, despre care tradiţia spune că primesc puteri miraculoase şi sunt unelte valoroase pentru fântânarii care vor să depisteze izvoarele subterane. În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea. În tradiţia populară, busuiocul, menta, maghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică.