Mulți au crezut că neprihănita (într-ale politichiei) Roxana Iliescu a căzut pradă farmecelor de cocalar întârziat ale lui Dorin Cândea, cel care nu iese din casă dacă nu-și toarnă un kil de gel în cap și un litru de parfum pe el. Dar nu este chiar așa. O fi și mare amor la mijloc, n-aș putea tăgădui acest lucru. Dar mai e și altceva. Și aici intrăm în zona lucrurilor ceva mai serioase. Oricât de mult i s-or fi înmuiat picioarele și oricât de mulți fluturași au produs în stomacul Roxanei freza de manelist a lui Cândea, ea nu putea să și-l ia tovarăș la conducerea Mișcării Populare Timiș fără un OK de sus. Or, Cândea și-a rezolvat problema direct la București. Iar pe Onaca, secretarul general al PMP, nu l-a convins nici cu privirile sale galeșe și nici faptul că miroase ca o drogherie, ci banii.
Fiindcă între PMP și PP-DD nu există mai nicio deosebire. Poate doar faptul că fostul șef al PP-DD e la pușcărie. (Nu e târziu deloc nici pentru actualul șef al MP.) Și în PP-DD au fost oameni de bună credință – e adevărat mai tolomaci, bătuți rău în cap – care chiar au crezut în tâmpeniile „Domnului Dan”. Dar au fost și mulți care nu dădeau doi bani pe acele neghiobii, dar au știut să folosească acest partid ca vehicuil pentru interesele personale. Au scos banul și s-au făcut senatori, deputați, consilieri județeni, locali etc. Alții, prin teritoriu, au fost trimiși de alte partide mai mari „în misiune” pentru a avea sub control un partid ce părea necontrolabil.
Așa este și PMP, un partid care pentru mulți naivi reprezintă viitorul „dreptei” în România. Reprezintă pe dracu’! Deja au intrat în el nu știu câți parlamentari de la PSD. Se pregătesc cei de la UNPR. În teritoriu, filialele s-au transformat în adevărate haznale unde se adună refuzații altor partide sau – cum spuneam – cei cu „misiune”. În Timișoara, Cândea e doar începutul. La București nu interesează pe nimeni că acest fost bișnițar are două condamnări penale, că a purtat gențile defunctului Ghiță Ciobanu, ale lui Titu Bojin, Matei Suciu și alții. Pe ei îi interesează banul. Degeaba cred contestatarii lui că își vor găsi dreptate la București. Sunt naivi. Fiindcă tocmai de la București s-au deschis larg porțile pentru toți derbedeii și scursurile din politică. Cu o singură condiție: să „marce” banul. Ca la casele de toleranță. Asta a ajuns MP, „marele” proiect politic al lui Traian Băsescu. O mixtură de PP-DD, bordel și latrină publică. Culmea e faptul că sunt destui fraieri care să-l și voteze!
Acest text este un pamflet și trebuie considerat ca atare.
Comentarii prin facebook