Duminica Cincizecimii, a Pogorârii Sfântului Duh sau a Rusaliilor, este numită în popor şi Duminica Mare. Sărbătoarea, un eveniment foarte important din viaţa Bisericii, cade întotdeauna duminica, la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşte.
După Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au primit puterea de a grăi în limbi necunoscute de ei până atunci. Au descoperit învățătura Mântuitorului și altor neamuri, în diferite limbi. Începutul a avut loc chiar în ziua Pogorârii Duhului Sfânt, când s-au făcut înțeleși de toți iudeii veniti la Ierusalim din tot Orientul. Pelerinii nu au putut să-și explice cum de puteau predica în graiuri diferite, unul dintre ei acuzându-i chiar pe Apostoli că ar fi „plini de must”, adică beți. Atunci Sfântul Petru a luat cuvântul pentru a-i apăra pe apostoli de o asemenea învinuire, dar și pentru a vorbi mulțimilor despre Hristos. El le-a descoperit că se împlinise profeția lui Ioil: „Iar în zilele din urmă, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul”.
Din punct de vedere bisericesc, această sărbătoare este considerata ziua de naștere a Bisericii creștine. Potrivit scrierilor Noului Testament, acest eveniment a avut loc la 50 de zile de la Învierea lui Isus din Nazaret. De aceea, sărbătorii i se mai spune Cincizecime. În mitologia românească, Rusaliile sunt cunoscute sub nume diferite: iele, zâne, șoimane, milostive, doamne etc. Ele sunt respectate, dar nu îndrăgite, pentru că în popor se spune că aduc tot felul de boli. Rusaliile umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh și caută locuri neumblate. Locurile unde au jucat rămân arse și neroditoare.
Oamenii își împodobesc casele și gospodăriile cu ramuri de tei, plop sau stejar. E momentul în care se sfințesc ramuri de tei sau soc, care sunt folosite apoi ca leacuri tot restul anului. Se crede că teiul ferește gospodăriile de grindină sau de duhurile rele. În gospodării se ung ușile cu usturoi, pentru că așa casa va fi păzită de rele și ghinion tot restul anului. Pentru a se feri de Rusalii, oamenii trebuie să poarte asupra lor frunze de pelin, iar dacă le întâlnesc, să nu le vorbească. Fiind zâne ale apelor, de ziua lor e bine să nu te scalzi, căci te paște înecul.
Comentarii prin facebook