„Lovitură de stat!”, au urlat un ziar și un post de televiziune cu mari aplecări băsesciene. „Mineriadă!”, a strigat și președintele Băsescu, în cor cu alți apropiați ai săi. Am căutat peste tot să văd imagini cu tancuri atacând Palatul Cotroceni, cu usl-iști înarmați cu topoare și bâte în mâini căutând casele lui Cocoș, Anastase, Blaga, dar n-am văzut nimic. În schimb, am văzut în parlament un evident derapaj antidemocratic, dar fără nicio legătură cu mineriadele sau loviturile de stat. Pe modelul instituit de PD-L, „ciocu’ mic că noi suntem la putere”, USL s-a folosit de noua majoritate parlamentară pentru a-și impune voința cu forța. Un război parlamentar dur, dus peste limita regulamentelor și cam atât. Trist și ironic totodată este faptul că atât noua majoritate parlamentară, cât și fosta din jurul PD-L sunt construite cu ajutorul unor indivizi având în ei vocația trădării, ipochimeni pentru care vagabondajul politic a devenit rațiunea de-a exista.
Dacă Traian Băsescu era un mare apărător și garant al Constituției, în mod cert poporul sărea să-l apere acum. Cât timp însă, ani de zile, a siluit Constituția și legile țării după „pofta ce-a poftit”, e foarte greu acum să-l ai ca reper democratic. Doar un exemplu: prin toamna lui 2009 se forma o nouă majoritate parlamentară care îl propunea pe primarul Sibiului, Klaus Johannis, premier. Ce-a făcut Băsescu? A dat cu tifla la toată lumea, în dispreț total față de tot și toate, propunându-l pe același Boc, al cărui guvern căzuse în parlament.
Dacă Roberta Anastase, unul dintre cele mai sinistre personaje care au populat fauna politică a ultimilor ani, era o ferventă a apărătoare a legilor, și nu o hoață de voturi, poate că lumea ieșea pe străzi să-i sară în apărare. Probabil însă debarcarea ei este singura bucurie făcută populației de către noua guvernare. S-o vezi pe Anastase acum vorbind de încălcarea legilor e una dintre cele mai proaste glume pe care le-am putut vedea vreodată pe scena politică. Mai trebuie să vină Elena Udrea să țină discursuri despre valorile familiei și onestitate în guvernare. Dacă vedeam cea mai mică fărâmă de bun simț la foștii guvernanți și nu te loveai la tot pasul de aroganță și dispreț, de udre, popovici, anastase și boci, poate mai boceai pe umărul bietei democrații. Dar așa…
Că aroganța și disprețul înfloresc în rândurile liberalilor și pesediștilor se vede de la sute de kilometri. Că li se rupe undeva de legi, așa cum li se rupea și pedeleilor, a devenit deja o certitudine. Că de două luni Guvernul USL n-a făcut absolut nimic pe plan economic și social e iarăși un fapt de necontestat. A răspunde cu aceeași monedă totalitară „că așa vrea mușchii mei”, așa cum face USL în aceste zile, nu poate fi nici pe departe de admirat.
Electoratul român a sancționat PD-L la alegerile locale taman pentru comportamentul grobian la care se pretează acum USL. Dacă USL vrea să piardă, la rândul ei, alegerile din toamnă, nu e nicio problemă. Și-au făcut-o cu mâna lor. Altfel, nu te apucă decât o infinită scârbă pentru o clasă politică ce nu a reușit să se reformeze sub nicio formă în 22 de ani. Când vii s-o schimbi pe Anastase cu un individ cu gesturi primitive și discurs de autobază, precum Zgonea, chiar că nu mai există vreo speranță.
Comentarii prin facebook