În noiembrie 2010, Comisia Europeană a publicat primele sale idei privind viitorul politicii de coeziune a UE, după perioada actuală de programare care se încheie în 2013.
Europa 2020 își propune trei priorități care se susțin reciproc:
– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare
– creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive
– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, bazată pe coeziune socială și teritorială.
UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale:
– 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă
– 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D)
– obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens)
– rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare
– numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane
Pentru a încuraja şi spori utilizarea instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune pentru perioada de programare 2014-2020, propunerile Comisiei oferă o mai mare flexibilitate statelor membre şi regiunilor UE în ceea ce priveşte sectoarele ţintă şi structurile de punere în aplicare, oferă un cadru stabil de punere în aplicare, întemeiat pe un set clar şi detaliat de norme, bazându-se pe orientările şi experienţele concrete existente, surprind sinergiile dintre instrumentele financiare şi alte forme de sprijin, cum ar fi subvenţiile, şi asigură compatibilitatea cu instrumentele financiare instituite şi puse în aplicare la nivelul UE în temeiul unor norme de gestionare directă.
În comparaţie cu perioada de programare 2007-2013, normele propuse pentru instrumentele financiare aferente perioadei 2014-2020 vor fi neprescriptive în raport cu sectoarele, beneficiarii, tipurile de proiecte şi de activităţi care urmează să fie sprijinite. Statele membre şi autorităţile de gestionare pot utiliza instrumente financiare în legătură cu toate obiectivele tematice care intră sub incidenţa programelor operaţionale (PO) şi pentru toate fondurile, în cazul în care acest lucru este eficient şi eficace.
Guvernul Romaniei a adoptat la 13 iunie 2012 un memorandum elaborat de Ministerul Afacerilor Europene referitor la acțiunile și documentele privind pregatirea accesării și implementarii fondurilor europene în perioada 2014-2020.
În vederea formalizării cadrului instituțional, se vor constitui structuri parteneriale cu rol consultativ la nivel national și regional: Comitetul Interinstituțional pentru elaborarea acordului de parteneriat (CIAP) și 12 comitete consultative organizate ca secțiuni ale CIAP.
Ministerul Afacerilor Europene, prin vocea ministrului Leonard Orban, a propus o serie de soluții pentru eficientizarea accesării și implementării fondurilor structurale și de coeziune pentru perioada 2014-2020 și evitarea unor greșeli majore pe care autoritățile care gestionează fondurile comunitare le-au facut în actuala perioadă de programare. Ministrul Orban e exprimat necesitatea unui sistem de coordonare mai puternic, chiar centralizat, cu un minister care să coordoneze activitatea tuturor AM-urilor și a OI-urilor, astfel încât să fie evitată apariția unor interpretări diferite de către autoritățile care gestionează aceleași tipuri de fonduri comunitare.
Pe de altă parte, Leonard Orban a mai propus crearea unei categorii separate de salarizare, specifică angajaților din cadrul autorităților care gestionează fondurile structurale, astfel încât diferențele de salarizare dintre diferitele instituții de acelați tip sa fie reduse, functionarea sistemului de acordare a prefinantarilor, trebuie să contribuie la sprijinirea beneficiarilor în implementarea proiectelor la scurt timp de la semnarea contractelor de finantare iar sistemul de decontare trebuie să asigure continuitatea plăților interne către beneficiari, astfel încât, în situația întreruperii – dintr-un motiv sau altul – a procesului de transmitere a cererilor de rambursare către CE, riscul blocării unor proiecte sau chiar dezangajării fondurilor să fie minimal.
Nu în ultimul rand, este importantă implicarea unor numar cât mai mare de actori în procesul de pregatire al accesării și implementării fondurilor structurale și de coeziune pentru 2014-2020.
„Vrem ca aceste propuneri să fie facute în comun și vrem să învațăm cât mai mult din experiența pe care o avem din aceasta perioadă de programare”, a precizat ministrul Leonard Orban.
Comentarii prin facebook