Din decembrie 2014, în Timișoara există o stradă care poartă numele filosofului Petre Țuțea. După ce, la finele lunii iulie, președintele Klaus Iohannis a promulgat așa-numita lege antilegionari, șeful Institutului „Elie Wiesel” susține că ar fi cerut schimbarea denumirii acesteia și a obținut acordul primăriei. Reprezentanții PMT spun însă că nici vorbă de așa ceva.
în 2013, viceprimarul Dan Diaconu a propus ca o stradă din Timișoara să poarte numele filosofului Petre Țuțea. Inițiativa a fost contestată imediat, atât de patru profesori de la Universitatea de Vest, Robert Reisz, Claudiu Mesaros, Constantin Pârvulescu și Ciprian Pânzariu, care susțin că Țuțea ar fi fost „membru al nomenclaturii legionare”, cât și de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, conform căruia printr-o astfel de decizie „s-ar cultiva memoria unei personalități simbol a extremei drepte interbelice, cunoscute pentru convingerile sale antidemocratice”. În decembrie 2014, consilierii locali au aprobat această denumire pentru „o stradă nouă situată între strada Eugeniu de Savoya și strada Proclamația de la Timișoara, perpendiculară pe acestea, între imobilele cu numerele poștale 5 și 7 de pe strada Proclamația de la Timișoara”.
Discuția legată de denumirea acestei străzi a revenit în actualitate în ultimele zile, după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea 217/2015, care incriminează cultul persoanelor vinovate de legionarism, fascism, rasism, xenofobie, precum şi promovarea unor simboluri, concepţii, doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. „Nu este o lege a cenzurii, nu împiedică discuția despre anumite creații ale unor autori care în perioada interbelică au fost simpatizanți sau chiar membri ai Mișcării Legionare, ci este sincronizată cu celelalte legi care s-au dat în alte țări membre ale UE, unde s-a considerat că pericolul fascist reprezintă un risc astăzi. Avem o datorie etică de a promova memoria victimelor Holocaustului”, explica Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, necesitatea unei astfel de legi.
Invitat la o emisiune la Realitatea TV, Alexandru Florian susține că a cerut, în numele institutului, ca Primăria Timișoara să renunțe la denumirea de Petre Țuțea dată unei străzi, iar reprezentanții municipalității ar fi acceptat solicitarea. Întrebat de ce fel de crime se face vinovat filosoful român, Florian a spus că „nu trebuie să fi facut ceva, Țuțea a susținut prin idei Mișcarea Legionară (…) Un nume de stradă înseamnă cult al acelei persoane”. La Primăria Timișoara nu a ajuns însă o astfel de solicitare. „Nu avem nicio corespondență pe această temă cu Institutul «Elie Wiesel». O astfel de decizie oricum nu poate fi luată decât de consiliul local, însă am consultat legea și nu vedem nicio legătură între articolul 13 al acesteia și Petre Țuțea”, ne-a declarat viceprimarul Dan Diaconu. Conform acestui articol, „se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice”. Textul integral al legii poate fi consultat aici.
Comentarii prin facebook