Mărturia mincinoasă nu intră sub incidența criteriilor de integritate ale PNL, iar faptul că ești trimis în judecată pentru „infracțiuni de corupție” nu te poate împiedica să ajungi pe un loc eligibil. Se întâmplă la Timișoara, unde un liberal mult mai puțin faimos decât Alin Popoviciu are toate șansele să ajungă în CJ Timiș, cu toate problemele sale penale.
„Lucian Blaga, candidatul aflat pe pozitia 10 (eligibilă) de pe lista PNL pentru Consiliul Județean Timiș, este trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă în dosarul Aeroportul, în care sunt implicați și Cornel Sămărtinean, Constantin Ostaficiuc și Alin Popoviciu (dosarul ultimilor a fost disjuns din acela, continuându-se cercetările separat pentru el). Criteriile de integritate ale PNL prevăd, printre altele, că nu pot candida cei care sunt trimiși în judecată pentru infracțiuni comise cu intenție. PNL Timiș a ignorat acest fapt (nu se poate scuza că nu a știut, pentru că acest lucru se știe în PNL) și l-a păstrat pe Blaga pe listă, probabil bazându-se pe faptul că e mai puțin cunoscut și lumea nu o să se concentreze atât pe el, chiar dacă s-au făcut între timp multiple alte modificări față de lista care a rezultat din procesul de alegere a candidaților”, scrie într-un e-mail trimis pe adresa redacției deBanat.ro. Autorul acestuia n-a fost curajos până la capăt și nu și-a semnat misiva.
În 22 decembrie 2015, Lucian Blaga a fost trimis în judecată alături de deputatul Cornel Sămărtinean, acuzat de abuz în serviciu și conflict de interese, și Marius Florin Mezin, acuzat de abuz în serviciu în formă continuată și participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată. În cazul lui Blaga, acuzația este de mărturie mincinoasă. „Inculpații Sămărtinean Cornel Mircea și Mezin Marius Florin au participat la luarea deciziei și apoi au aprobat toate fazele unei proceduri frauduloase de selectare a unui agent economic care să închirieze spații aflate în incinta aeroportului. Societatea comercială favorizată era controlată, în fapt, de către suspecții Popoviciu Alin Augustin Florin și Ostaficiuc Constantin (…) Cu ocazia audierilor, inculpatul Blaga Lucian a făcut afirmații mincinoase în legătură cu împrejurările în care a transmis oferte de participare la licitația de închiriere a spațiilor, acesta ascunzând motivul real al simulacrului de ofertare făcut, respectiv crearea aparențelor unei proceduri deschise, transparente și competitive”, se precizează în rechizitoriul procurorilor. Practic, Blaga este acuzat, negru pe alb, că a mințit pentru colegii de dosar.
Un necunoscut pentru alegătorul de rând, Lucian Blaga a fost surpriza alegerilor desfășurate în PNL Timiș pentru desemnarea ordinii candidaților pe lista pentru CJ. După cele două voturi – ale primarilor și ale membrilor BPJ, inclusiv aceiași primari – s-a făcut un clasament. Primarii l-au vrut pe Alin Popoviciu, iar Biroul Permanent Județean, pe Mihăiță Bojin. Câștigătorul rundei a fost însă Lucian Blaga, șeful zonei Ciacova. Acesta a ieșit pe locul al patrulea la votul primarilor și pe locul al doilea la votul Biroul Permanent Județean. În consecință, a fost primul pe lista cu care s-a intrat în ultima fază, cea a votului copreședinților Dan Popa și Nicolae Robu, respectiv fișa candidatului. Blaga a terminat competiția, în cele din urmă, pe locul 12, iar pe lista depusă la Biroul Electoral Județean a fost trecut pe locul 10, după retragerile lui Alin Nica și Sorin Supuran.
„În cazul lui Lucian Blaga, criteriile de integritate se respectă ad litteram. Trebuie văzut pentru ce este trimis în judecată. În criteriile de integritate scrie că nu pot candida persoane care sunt trimise în judecată pentru fapte de corupție. Mărturia mincinoasă e altă încadrare”, a declarat, pentru deBanat.ro, copreședintele PNL, Nicolae Robu, care ar putea totuși să mai citească o dată criteriile de integritate ale propriului partid. În altă ordine de idei, pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde se află dosarul în care a fost trimis în judecată Lucian Blaga, scrie, la obiectul dosarului, „infracțiuni de corupție (Legea 78/2000)”. Legea 78/2000 se referă la „prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție”.
Comentarii prin facebook