Zeci de milioane de euro şi multe planuri – aşa arată agenda de investiţii pentru anul 2011 a Consiliului Judeţean Timiş. Preşedintele Constantin Ostaficiuc spune că lucrările la deponeul de la Ghizela, executate momentan pe banii CJT, vor fi terminate în primăvară şi speră ca UE să finanţeze integral investiţia. Instituţia va continua să susţină echipa Poli Timişoara, considerată un simbol al zonei.
Domnule Ostaficiuc, cum stă Consiliul Judeţean Timiş la capitolul fonduri europene pentru investiţii în anul 2011?
În acest an, Consiliul Judeţean Timiş şi-a propus, în primul rand, să cheltuiască banii din Programul Operaţional Regional la infrastructură rutieră, unde sunt trei proiecte câştigate.. Discutăm de drumurile judeţene Timişoara – Lugoj, de fapt de la Bacova la Lugoj, de centura de ocolire a Buziaşului şi de Sânnicolau Mare – Periam, limită cu judeţul Arad. Valoarea lor este de aproape 20 de milioane de euro. În al doilea rând, ne propunem PID-ul, unde colaborăm cu Primăria Timişoara şi avem trei proiecte care urmează să intre în jurizare. Este vorba de centrul de afaceri de la fostul comisariat militar, de pe strada Sf. Ioan, unde vor fi găzduite biblioteca judeţeană, un centru de afaceri şi un centru pentru inovare, apoi de Parcul Industrial pentru Energia Alternativă, de cele 15 hectare pe care le avem în zona Covaciului, pentru care proiectele s-au depus deja la ADR Vest, şi Casa Dinu, o casă experimentală în Săcălaz, pentru copiii instituţionalizaţi care au ieşit din sistem. Ei vor avea unde să locuiască şi, în plus Casa Dinu va fi alimentată cu mai multe feluri de energie alternativă. Apoi am câştigat proiectul pentru Muzeul Banatului, tot prin Programul Operaţional Regional, unde valoarea este de opt milioane de euro, şi începem practic în acest an. Avem apoi cea mai mare investiţie, în afară de lucrările de infrastructuă, şi anume deponeul de la Ghizela, unde ne îndreptăm spre 20 de milioane de euro. Mai avem o investiţie care, în prezent, se află la Bruxelles, unde va fi jurizată în două sau trei săptămâni. Acesta ne va aduce un câştig de 118 milioane de euro. Este vorba despre masterplanul apă-canal. Sunt şi alte proiecte pe programele transfrontaliere şi pe cele dedicate dezvoltării regionale.
Aţi pomenit de deponeul ecologic. Care este situaţia acolo, în condiţiile în care există voci din consiliul judeţean care spun că lucrările ar fi trebuie terminat la finele lui 2010?
Cine a făcut aceste afirmaţii le-a făcut ori în necunoştinţă de cauză, ori din bună intenţie, din dorinţă. Deponeul este în programul lui, este terminat în proporţie de 85-88% şi va fi finalizat în această primăvară. Deocamdată lucrăm din banii consiliului judeţean. Iarna ne-a oprit, probabil că vremea ne va permite în următoarele două săptămâni să lucrăm, aşa că se va lucra în continuare. Deci, în sfârşit, această legendă începută în urmă cu foarte mulţi ani în judeţul Timiş, se va încheia în 2011.
Pe partea de finanţare cum staţi la această lucrare?
Ne aşteptăm să primim întreaga valoare, dar nu avem confirmată finanţarea cu întreaga sumă din partea Comunităţii Europene. Deocamdată, finanţăm lucrarea din bugetul propriu. Suntem în faza finală a depunerii documentaţiei, am făcut efortul acesta cu siguranţa şi speranţa că în acest an ne vom reîntregi bugetul prin banii europeni care ar urma să vină pe această investiţie.
Ministrul Elena Udrea a promis că, în acest an, va da foarte mulţi bani pentru reparaţiile drumurilor judeţene. Vă aşteptaţi la o sumă importantă pentru judeţul Timiş?
Da, Timişul întotdeauna a obţinut fonduri, şi în ultimii doi ani. Vreau chiar să fac următoarea remarcă: anul trecut am făcut 140 de km de asfalt în Timiş, nu s-a întâmplat niciodată aşa ceva. Fără fonduri europene, bugetul a fost, anul trecut, de 14 milioane de euro, numai pentru drumuri judeţene. Am atras şi bani de la Ministerul Dezvoltării Regionale, ne vom încadra în programul acela guvernamental de 10.000 de km de drumuri, pregătim documentaţia, care trebuie trimisă la Bucureşti până în 20 ianuarie.
Ce se întâmplă cu licitaţia pentru spaţiile din Bastion? De ce nu aţi organizat-o până acum? Lucrarea e gata de anul trecut.
Lucrările la Bastion s-au terminat în noiembrie. Trebuie să lămurim situaţia chiriaşilor care şi-au suspendat contractele pe perioada lucrărilor. Suntem în faza în care stăm de vorbă cu respectivii chiriaşi, tocmai pentru a le permite reintrarea în spaţiile pe care le-au deţinut, conform relaţiei contractuale avut cu noi. Unele contracte erau valabile până în 2013 sau chiar 2014. Am avut acceptul acestor oameni ca, în timpul derulării investiţiei, să-şi suspende activitatea. Acum e normal ca ei să fie primii care să revină. Având în vedere că spaţiile nu mai au aceeaşi configuraţie, e normal să existe o discuţie între părţi. În momentul în care aceasta se va încheia, va fi lansată şi licitaţia pentru spaţiile rămase disponibile.
Cum stă Consiliul Judeţean Timiş la capitolul transport şcolar?
Cred că cel mai bine din ţară! Asta nu neapărat datorită altor intervenţii, ci în primul rând proiectului iniţial, care a făcut ca, acum mulţi ani, landul Rhenania-Westfalia să doneze 50 de microbuze. Cu acestea am reuşit, la vremea respectivă, să demarăm acest program, când în România nici nu se punea problema unui astfel de transport. Acum s-a întregit cu dotările care au apărut prin inspectoratul şcolar, prin alte surse de finanţare.
Tocmai de aici întrebarea, pentru că se ştie că foarte multe maşini pentru transportul şcolar sunt stricate. Sunt pe butuci?
Da, din păcate, în general sunt pe butuci. Acele maşini hibrid, ARO… camionete să spun aşa, care într-adevăr nu au dat randamentul scontat şi asta e, sunt pe butuci, cea mai mare parte a lor.
O ultimă întrebare. Până la ce punct se implică consiliul judeţean în fotbal? Poli Timişoara este condusă de un investitor privat.
Consiliul judeţean se va implica întotdeauna în a susţine performanţa şi simbolurile Banatului. Poli Timişoara fiind un simbol, l-am susţinut şi-l vom susţine mai departe, în limitele legalităţii. Nu discut aici de un investitor privat, discut de un simbol şi de un fenomen, discutăm de Poli Timişoara ca de un simbol al Banatului. Întâmplător, în această perioadă există un investitor, acum câţiva ani era alt investitor, acum 30 de ani conducea partidul, acum 15 ani coducea poate Institutul Politehnic. Acest simbol trebuie menţinut. La anul poate să fie alt investitor sau altă relaţie. Până la urmă important este ca simbolul Poli Timişoara să existe şi să continue. Să nu uităm că, în acest an, clubul împlineşte 100 de ani de existenţă.
Comentarii prin facebook