Prin toate țările cu fotbal performant, cluburile își scot o bună bucată a bugetului anual din comerțul reciproc avantajos pe relația cu tifoseria. Bănuiesc că Real și-a scos deja multele milioane cheltuite cu aducerea lui Ronaldo, la fel și Barca cu Messi, din vinderea de tricouri. Fularele, vuvuzelele, brelocuri, șepci, pălării, șorturi, brichete și câte alte nimicuri din astea sunt vândute și în România la tot stelistul care de mic visează s-ajungă odată și-odată mare aurolac.
Pusca si cureaua lata, ce USL era odata! Azi, campania anti-Poli
Adrian Pau este un consilier județean (PSD) cu o notorietate nu foarte mare. El poate că este muncitor pe la comisii, dar nu s-a lăudat deloc cu treaba asta, preferând să stea în umbra unor iluștri maeștri de carton. Zilele trecute însă, cine credeți că și-a dezvelit pieptul păros pentru a ieși la luptă spre binele public al alegătorului suveran? Adrian Pau (PSD), cel despre care presa a titrat cum că ar risca să fie dat afară din partid, dar dumnealui nu mai votează nici în ruptul mandatului vreo alocare de fonduri spre clubul de fotbal ACS Poli.
Apucaturi din epoca de plastic
O măsură cu pretenții ecologiste luată de Retim a fost destupată spumos în mai toate ziarele timișorene. Așa am aflat cu gura până la urechi că operatorul deșeurilor municipale va demara o acțiune de educare a clienților în selectarea gunoiului la pubelă galbenă, după ce, de câțiva ani, treaba asta se făcea la sac galben.
Referendum: cine vrea gratis sa ridice creierul sus!
Dacă nu se răzgândește, primarul Nicolae Robu ne va chema la referendum în primăvara lui 2014. Să-i spunem referendum, pentru că așa-i zice și legea. Însă la cum se va pune în discuție problema gratuităților pe mijloacele de transport în comun, inițiativa pare mai degrabă o mostră de infantilism din gama „Ana are mere”.
La PSD Timis, mosu’ a venit cu trei luni mai devreme
Când am auzit că PSD va da aproape 100.000 de euro pe sediul de pe Splaiul Titulescu nr. 26 am zis că nu aud bine. Cum să dea socialiștii o grămadă de bani la stat, când se știe, PSD și alte partide la fel de rapace, sunt obișnuite doar să ia de la stat, nu să dea? Oricât de straniu ar suna, mă așteptam ca PSD să plătească o sumă modică pentru ditamai clădirea de pe malul Begeiului. Dacă vreți, ca la câini.
Mirosurile Timisului, intre cauciuc si rahatul de porc
Nu știu ce i-a venit primarului Robu cu dezideratul ăsta ca Timișoara să miroasă a parfum Chanel, că mie, ca cetățean contribuabil, nu mi-ar plăcea să miros toată ziua dulce-amărui sau suav-vanilie. Plus că tot chimicale ar fi. Atunci să vedeți proteste ale nevestelor care nu mai pot să facă diferența între Chanelul amantelor și Chanelul de la fabrica din apropiere!
Mineriada de catifea
„Mineriada profesorilor”, cum a numit-o primarul Robu, e pe cale de-a se lăsa cu dosare penale și salarii tăiate. Pentru că nu aveau la îndemână galerii, abataje și alte subterane, dascălii de la Colegiul Tehnic de Vest din Timișoara (fostul liceu de Construcții 2) s-au baricadat în cancelarii, săli de clasă, toalete și ce au mai găsit dânșii la îndemână în imobilul din care Consiliul Local Timișoara voia să-i dea afară până șa începerea anului școlar.
Noua Ripensia, o treaba bine facuta
Probabil că astăzi nu e mare chichirez să bați UTA. O echipă ce încă mai trăiește din memoria campionatelor câștigate în urmă cu jumătate de secol, cu un patron cu meclă de pokerist, cu o situație financiară în pragul insolvenței și cu o etichetă juridică ce aduce mai degrabă aminte de Salonta ori Fortuna Covaci. Asta este UTA astăzi, cea care a fost umilită cu un sec 3-0 de un alt nume de legendă, Ripensia Timișoara.
De ce nu m-as mai duce la mitingurile Rosiei Montane
Ca majoritatea acestei țări, habar n-am nici eu detaliile tehnice ale afacerii Roșia Montană. Dacă soluția extracției cu cianuri e singura sau se mai poate lua aurul de acolo prin alte metode, mai moderne sau ca pe vremea lui Old Shatterhand, cu sita pe malul râului. Ce știu însă este că singurul lucru bun din demararea afacerii ar fi fost crearea de locuri de muncă într-o zonă cu șomajul în faza cronică.
Dupa pensionari si profesori, Romania isi umileste si ultimii tortionari
Când stăteam nopțile de decembrie 89 în Piața Operei să-l apăr pe Lorin Fortuna de furia aparatului represiv așa mă gândeam: că dacă pică Ceaușescu, păi fulgi o să iasă din toți ăștia de-au tras în populație, de cei ce vreme de peste 40 de ani au distrus în pușcării elita politică și intelectuală a…
Nicolae „I’ll be back”
Frumos ar fi ca primarul Nicolae Robu să dea un exemplu din clasa conducătoare când va porni cu a sa poliție locală să amendeze proprietarii de imobile mâzgălite cu graffiti. După ce se va amenda ca edil pentru desenele de pe Spitalul de Dermatologie și alte stabilimente deținute de municipalitate, liberalul ar trebui să-i tragă o strașnică sancțiune colegului de alianță Titu Bojin.
Ala sigur nu e om care n-a cinat c-un rrom
Ca să nu pară un fel de Mussolini al politicii timișene, viceprimarul Timișoarei Traian Stoia a ținut să precizeze cu limbă de moarte că el nu are nimic cu țiganii, ba chiar l-a și primit în casă când era mic pe celebrul Cârpaci. Dar să vedeți de unde i-a venit moșului să zică treaba asta. Ca reprezentant al executivului Primăriei Timișoara, „vicele” pesedist a inițiat niște verificări pe la casele țiganilor înstăriți, pe problema disciplinei în construcții.
Arca lui paranoe
A mai trecut o vară cu guvernare Ponta „made in USL”. A doua vară. Fără să studiez vreun sondaj de opinie, aș paria că poporul român crede că ne îndreptăm într-o direcție greșită, că Victor Ponta a mai scăzut la capitolul încredere, că Antonescu s-a prăbușit într-un asemenea top, dar, în ciuda acestui fapt, lumea ar vota voios vreo 60% cu forța conducătoare a USL.
Cu flashmobu’ la palmierul lui Robu
Niște tineri neliniștiți au organizat săptămâna trecută un flashmob în Piața Operei din Timișoara. Nu, de data asta nu a mai fost un ansamblu de zumba, ci ceva și mai educativ. Se făcea că cineva aruncă o sticlă de plastic chiar în centrul orașului, iar restul aștepta să vadă când se trezește un timișorean cu simț civic să o ridice și s-o pună la coș. Nu s-a trezit nimeni, logic, pentru ca mai apoi, regizat sau nu, un copil să ridice petul în uralele asistenței.
Mister Vali
Lui Vali Velcea nu-i pot spune încă dom’ profesor, cum probabil că i-ar plăcea, însă nici nu pot să-i găsesc pricină pentru eșecul de la Brașov, 1-2 în recenta etapă a ligii 1. Da, lipsa unui leac pentru neputința din meciul cu Botoșaniul poate fi un motiv de supărare pe antrenorul care, totuși, a crescut frumos de la an la an. Vali Velcea a depășit faza de Marian Rada la Rapid.
Batai ilegale de „cocosi” in USL Timis
Primarul Nicolae Robu (PNL), drege și face. Traian Stoia, viceprimar PSD, face și drege. Rareori ambii edili dreg împreună, pentru ca apoi să și facă ceva ca o echipă, coerent, după presupuse discuții în cadrul executivului, cu armata de consilieri de-a dreapta și de-a stânga fiecăruia. De multe ori ai impresia că oamenii ăștia nu se văd.
Primarul Robu umbla beat din apa rece
E o vorbă românească cu nepriceputul care n-ar fi nepriceput destul dacă nu e și fudul. Totuși, sper să fie doar vorba de nepricepere și nu de altceva când mă refer la primarul Nicolae Robu declarând: „Galeria noii Poli este tot stadionul și asta așa trebuie să rămână!”. Aiurea în tramvai.
Invatamantul, intre reforma boilor si coada vacii
Când am văzut vaca aia din ghips urmată de câteva zeci de studenți la un miting desfășurat în centrul Timișoarei mi-am dat seama că deși treaba e gravă în învățământul românesc, lumea simte acute dureri în fund în problema cu pricina. Și aici nu e vorba de un protest al vânzătorilor de sifon, ci se punea în discuție viitorul educației românești cu tot ce înseamnă acest sector.
Ce-i mai place unanimitatea!
Știți clișeul ăla cu candidatul câștigător care mulțumește propriilor alegători, dar mai ales celor care nu l-au votat?! O crasă ipocrizie. De unde atâtea mulțumiri ălora care au vrut să mai stai patru ani pe dinafară? Nu l-am auzit pe Titu Bojin să spună așa ceva, dar precis că la cererea presei ar fi declarat și dumnealui, cu eleganță, despre cât de important este electoratul potrivnic, despre rolul lui în balansul democratic și așa mai departe.
Mos Stoia si prea tanarul Lae
Fiecare dintre noi am avut în copilărie câte o vecină babă care ne certa că-i dăm cu mingea peste gard ori că facem gălăgie în orele de liniște. Fără să fiu în prim-plan, am asistat totuși la partide de tir cu praștia în corpurile de iluminat stradale. Mai apoi participam la chefuri de neam prost de-am supărat un alt vecin dificil, deputatul Horia Cristian. Pentru ca acum, la bătrânețe, să fac pe moralistul și să-i dau dreptate lui moș Stoia, prim-viceprimarul Timișoarei.
