Senatorul Nicolae Robu e ferm când zice că nu vrea centru pentru oameni fără adăpost pe strada Telegrafului, argumentând că în zonele rezidenţiale nu au ce căuta loserii, ci numai oamenii care au realizat ceva în viaţă. Poate că nici oamenii fără adăpost nu vor să stea pe Telegrafului, când puteau locui în vile maiestuoase ca toţi securiştii din Tipografilor, dacă nu-şi bătea viaţa joc de ei.
Cum puteau evita autoritatile locale dezastrul de la Poli
Ca să-i determine pe cei care i-au furat calul să-i returneze mijlocul de transport eco, un cowboy a ameninţat grav: „Dacă nu-mi văd calul până beau o bere o să fac ce-a făcut tata”, spunea un banc. Dar ce-a făcut tata? Evident, tata cowboy-ului a plecat pe jos, suna poanta. Preşedintele CJ Timiş Constantin Ostaficiuc a fost chiar mai ferm decât călăreţul din poveste.
Primiti cu Caprea?
Nicio clipă nu m-am temut că vine Apocalipsa atunci când a prezis-o pastorul ăla american. Cred că poporul român nu e pe cale de dispariţie nici după calendarul lui Lorin Fortuna şi s-ar putea să scape, descurcăreţ cum îl ştim, şi după impactul devastator cu un meteorit.
Al treilea trimestru de crestere economica: Mergem intr-o erectie buna!
Preşedintele Traian Băsescu şi-a lăudat austeritatea ca pe cel mai breaz copil al său, arătând poporului şi lumii întregi cum că România stă mai bine decât multe ţări din Uniunea Europeană. Cum la fel de bine putea omul să zică că stăm mult mai prost ca la fel de multe state din aceeaşi UE.
Fa-te frate cu „Fratii” pana treci Bega. Canalul Bega
Titu Bojin, liderul PSD Timiş şi al tuturor Apelor din Banat, ori nu e băgat în seamă de tinerii consilieri locali, ori chiar dumnealui şi-a dat acordul ca Traian Stoia, membru al Consiliului Local Timişoara, să facă propuneri de proiecte de hotărâri în plenul legislativului local.
Šta radiš, profesore?
Candidatul USL la Primăria Timişoara, liberalul Nicolae Robu, se antrenează din greu să devină popular. Să ştie pe când o fi nevoie să vorbească cu omul mai puţin elevat, de la periferia oraşului, să-l mai scape pe sub guşă un „lasă-mă, dom’le, cu prostiile astea”, cum atât de firesc o zice adversarul său Gheorghe Ciuhandu când pleacă la vreo baie de mulţime prin pieţele timişorene.
De ce „Iedi” şi nu „nea Iemi”?
Dusan Uhrin şi-a anunţat plecarea de la Poli după mai bine de jumătate de an de activitate eclipsată de prestaţiile TV ale patronului său Marian Iancu. Chiar aşa. De multe ori, în returul campionatului aveam senzaţia că nu avem antrenor, ci numai un patron vocal.
Cine ridica sabia de sabie va muri politic
Când a izbucnit scandalul beizadelelor primarului din Deta puteam să jur că Gartner Bogardo, una din victime, este profesor de muzică la liceul din localitate şi dumnealui a fost înjunghiat cu o sabie ninja petrecându-şi romantic iubita până în faţa casei, acolo unde au sărit sălbaticii să-l taie cu arma albă.
Dusul scotian la romani. Fara apa
Tot farmecul vieţii în România constă în alternanţa de veşti bune şi veşti rele. Dacă, de exemplu, am considera o veste rea că şeful Admiinistraţiei Fiscale, Sorin Blejnar, este urmărit penal de DNA, că se confirmă ceea ce toată lumea ştia, că sistemul vămeşesc e corupt până-n prăsele, că piramida infracţională are bază mare şi este înaltă, atât de înaltă că ajunge cu sistemul ei de colectare în sfera politicului, păi atunci vine imediat şi-o veste bună.
Cine nu sare, cine nu sare…
Întotdeauna combinaţia politică-fotbal a făcut treabă bună în Timişoara. Partea proastă că – exceptând PCR-ul secretarilor de partid care aranjau meciurile UTA-Poli – celelalte reţete politice n-au durat mai mult de patru-cinci ani, adică un ciclu electoral.
Mai bine mort de beat decat comunist!
Ştiaţi că preşedintele de onoare al PSD, nea Nelu Iliescu, s-a îmbătat o dată la viaţa lui, în studenţie, cu un pahar de lichior de trandafiri, probabil băut în compania unei îndrăzneţe activiste sovietice, indignate că n-a găsit cu cine să bea până dimineaţă o navetă de votcă?
Marketing de Champions League
De câte ori mergeam să mănânc ceva produse culinare în reţeaua KFC îmi aminteam că prin acest gest banal nu fac decât să pompez bani în clubul Dinamo, duşmanul de moarte al fanilor timişoreni. Era simplu, de câte ori cumpăr pui american din Kentucky, un profit face omul care are franciza pe România, adică Nicolae Badea, preşedintele fostului club al miliţienilor.
Nu vorbi de revolutie in tara secretarului de partid
Premierul Emil Boc a anuntat pe cale orală că s-ar putea ca recompensele acordate luptatorilor din revoluţia din decembrie 1989 să fie anulate, astfel de despăgubiri urmând să mai primească doar urmaşii eroilor martir şi răniţii, pe ideea că 20 de ani de “milostenie” a statului ajunge, bani nu mai sunt la buget, iar terenuri nici atât după atâtea explozii imobiliare.
Vorba fotbalistului: mergem inainte!
Când încă eram în cărţi pentru câştigarea titlului, scepticii anunţau că Marian Iancu va pleca de la echipă cu banul grămadă din Liga Campionilor. Nu s-a potrivit să fie, ba mai mult aş pronostica rămânerea patronului BkP chiar în liga a doua.
„Prins Pol” si-a descoperit „aligatorul” tocmai in Maramures
Să fie sigur că nu-i scapă ceva „vicelui” Grindeanu, edil ochi şi urechi pe camerele video de supraveghere de pe şantiere, primarul Gheorghe Ciuhandu mai inspectează din când în când calitatea şi încadrarea în termenele lucrărilor la drumurile din Timişoara, convins că dacă dă o faţă nouă, asfaltică, străzilor oraşului, mai cumpără vreo zece tramvaie noi, alegerile de la anul sunt ca şi câştigate.
Intoarcerea la popor, faza pe judet
Categoric nu tot ce e nou e şi foarte bun. Dar nu e o soluţie nici să respingi cu îndârjirea bovinei tot ce poate fi novator. Dintr-o extremă în alta se mai poate nuanţa, dar pentru asta trebuie să mai şi gândeşti, iar asta nu e tocmai uşor pentru toată lumea.
Ce bine dansa Emil Sebesan!
Să supravieţuieşti „Fenomenului Piteşti” trebuie să fi fost supraom, un înger mandatat de Dumnezeu să preia parte din suferinţa pe care comunismul şi uneltele sale puteau să le producă pe pământ. Sau să nu fi fost un înger, nici erou de poveste, ci doar un om pe care l-au lăsat puterile şi a acceptat, finalmente, să colaboreze cu Securitatea.
Melcul limax nu e pe cale de disparitie
Pentru că mi-a dat consoarta în cap cu ideea de a mai merge şi anul ăsta la mare, ce credeţi că am făcut într-un scurtă, dar densă vacanţă de vară? Normal, am mers la munte. Am renunţat la manelele de la Neptun, la cozile la benzină din Grecia şi am mers, ca acasă, în Alpii tirolezi.
De ce mancam legume turcesti din supermarket? Cand mai bine bem de banii aia
Pline pieţele agroalimentare ale României de patrioţi analişti economici care trag o concluzie năprasnică ieşind de la raionul de legume-fructe. „Unde e România de altădată? Ce agricultură am avut noi pe vremea lui Ceauşescu? Ţară bogată, dar vrea Occidentul să ne transforme în piaţă de desfacere pentru afacerile lor!”
Scoala „dezorientatilor”
Ca bănăţeano-ardelean născut în Timişoara ce sunt, pe vremea ultimilor mei ani de liceu nu exista Organizaţia Studenţilor din Universitatea Timişoara (OSUT), ci numai Asociaţia Studenţilor Comunişti din România (ASCR). Astfel, e de înţeles de ce OSUT nu organiza, pe vremea aceea, şcoala de vară „West Summer University pentru liceenii dezorientaţi”.
