Germania şi Franţa nu ne vor în Schengen, asta e deja limpede şi chiar oficial. Nu cred că ne vrea nici Olanda şi m-aş mira să ne vrea Italia. Oameni buni, ţările astea chiar decid în interesul propriilor cetăţeni cu drept de vot, la ce v-aţi fi aşteptat?
Primiţi cu sondajul?
Duminică seara, zapând pe canalele TV, în pauza unui meci de fotbal, ajung şi în grota OTV. Pe banda de sus curgea un mesaj-anunţ care mi-a făcut pielea de găină. Citez din memorie: „Revoluţia populară începe! Datele unui sondaj de opinie executat de Insomar şi IMAS, la comanda Realitatea.net, dau următoarele date…”.
Revoluţie cu frână pe evoluţie
„Zilele Revoluţiei” trebuie decretate în Timişoara de o instituţie publică pentru a nu fi uitate. La 21 de ani. E totuşi ceva vreme. Segmentul care ar trebui să devină activ civic nu a trăit acele timpuri ori mulţi dintre cei ce vin cu sânge tânăr erau la vârsta la care cu greu percepeau nemulţumirile rostite de părinţi.
Gura păcătosului corupţie demască?
Nu e bine să te prindă sărbătorile vorbind de rău pe alţii şi fără să-ţi faci curăţenie generală în casă. Ceea ce, bineînţeles, le doresc şi edililor Timişoarei. Primarul Gheorghe Ciuhandu (PNŢCD) şi viceprimarul Sorin Grindeanu (PSD) trebuie să aibă o discuţie până de Crăciun, să stabilescă cine, ce, cum povesteşte de rău pe ălalalt, fără discernământ sau cu premeditare.
A fost cândva o Revoluţie
16 Decembrie. Au trecut exact 21 de ani de când în Piaţa Maria se aprindea ceea ce ulterior se va numi Revoluţia Română. (Ziua de 15 decembrie a fost mai degrabă o mişcare a unei comunităţi religioase în apărarea lui Laszlo Tokes). De-a lungul anilor, termenul de Revoluţie s-a pierdut, evenimentele primind alte denumiri.
PD a ratat şansa să ne păcălească că nu-i ca PSD
Traian Băsescu are un discurs de cele mai multe ori direct, manieră retorică ce l-a făcut să fie considerat politician de încredere până nu demult. Pentru cei, tot mai puţini, care mai credeau în ce spune şeful statului, votul dat în Camera Deputaţilor pentru cererea Parchetului de extindere a cercetărilor asupra Monicăi Ridzi pare să fie încă o temelie la lucrarea de deteriorare ireversibilă a imaginii PD şi a mentorului de la Cotroceni.
Cum calcă PNL Timiş în grămăjoara cu “umanism”
Tare mi-e teamă că şi doamna politician Maria Grapini (Pasmatex) face glume cu noi când ne promite că părăseşte România din motive de scârbă. Primul şmecher a fost deputatul liberal Horia Cristian, acum vine şi regina dantelurilor, preşedintele Partidului Conservator, filiala Timiş, să ne ducă cu zăhărelul.
Micul Caţavencu
Copilul teribil al politicii româneşti, l-am numit aici pe Victor Ponta, face ce face şi, periodic, îşi scapă „producţiile” nazale în fasole. Tare în gură, mărunt în fapte, Ponta devine pe zi ce trece un trăncănitor de profesie al politicii dâmboviţene.
Recensământ agricol urban: „Câinele şi pisica le mâncaţi?”
Duminică, în jurul prânzului, un domn simpatic îmi sună la ușă, cu recomandarea că este din partea primăriei şi vrea să mă chestioneze în legătură cu recensământul agricol. Ies şi încep să mă destăinui despre orătănii direct în stradă.
De profesie revoluţionar
În nomenclatorul de meserii, profesia de revoluţionar nu există. (Poate va intra odată cu noua lege a salarizării, unde va fi extinsă lista de meserii remunerate de la buget.) Există însă în realitate. De câte ori nu vi s-a întâmplat să întrebi de cineva cu ce se ocupă şi să vi se răspundă: „E revoluţionar”?
PSD Timiş, între o “Floare de Colţ” şi “magazinul de vise”
Prin 2002, PSD, organizaţia sa de tineret şi alte asociaţii tocătoare de ban public au declanşat o acţiune de imagine, finanţată cu mălai gros de la guvernul Adrian, cu generoasa temă “lupta antidrog”.
Umbra lui Ceauşescu. La Sânnicolau Mare
„Pupincurismul n-a murit în 1989!”, proclama sincer, cu puţin timp în urmă, liderul PD-L, Cezar Preda. Afirmaţia viza laudele în care s-au întrecut unii democrat-liberali s-o înfăşoare pe Elena Udrea, în momentul accederii acesteia în fruntea organizaţiei PD-L Bucureşti. „Adevărat, n-a murit!”, a ţinut să confirme şi tânărul primar al oraşului Sânnicolau Mare, Dănuţ Groza.
Biroul de Resurse Umane al CJT se apucă de impresariat sportiv
Consilierii judeţeni au analizat cu mare foc subiectul finanţării echipei de fotbal Poli Timişoara şi n-au ajuns încă la nicio concluzie. Pedeliştii, mai microbişti, precum liderul lor Ostaficiuc, au propus plata către Poli a 500.000 euro, un rest de plată pe anul 2010.
S-au despărţit apele: fotbalul şi alegerile la primărie
Ca să ajungi primar în Timişoara trebuie mai mult decât să te fi dus pe la multă şcoală. Poate n-ar strica să ai în profilul moral câteva drumuri la biserica majorităţii şi, nu în ultimul rând, cărare bătută spre stadionul „Dan Păltinişanu”.
Bătut cu oul roşu de tată, Boc se răzbună pe mame
Pe vremuri umbla o vorbă prin Banat, iar înainte de a umbla vorba asta prin Banat ea umbla pe la nemţii care au şi adus-o pe aici. Vorba aia înţeleaptă zicea că bănăţeanul face câte un copil ca să nu împartă averea la prea mulţi, să nu fărâmiţeze bunătate de vlagă, pe care cu zgârcenie a agonisit-o.
Ciuhandu mai vrea o tură
Candidează sau nu candidează? Este o întrebare care s-a tot pus în ultima perioadă în diverse medii vizavi de intenţia primarului Gheorghe Ciuhandu de-a mai candida pentru un mandat. Ar fi al cincilea.
Moare mapamondul de grija noastră
Fostul comisar european Chris Patten e ca şi „Meleacă”, care te aşa şi pe dincolo şi pleacă. Ca oficial european, „Ipse” ăsta a declarat, în urmă cu câţiva ani, prin aprilie 2004, pe vremea tandemului Iliescu-Năstase, că „România, în special, e o ţară sălbatică”.
Who the f…k is Boancă? (De prin ziare adunate)
Ultima fiţă de Bamboo: politica. Sătule de cluburi, shopping, cafenele, saloane de înfrumuseţare etc., aşa-numitele noastre vedete caută noi şi tari senzaţii. Şi unde găseşti senzaţii mai tari decât în politică?
Cât timp mai rămâne vie o legendă vie?
Nu m-ar mira ca preşedintele lui Poli, Marian Iancu, să fi premeditat momentul demiterii lui Cosmin Contra la finalul stagiunii de toamnă a Ligii I. Excesiv de meticulos în organizarea strategiilor sale, patronul BkP nu cred că şi-a lansat întâmplător asaltul final împotriva lui „Guriţă”.
Pe cine deranjăm?
Vineri, 3 decembrie, puţin după ora 14, site-ul deBanat.ro a fost atacat de băieţi „pricepuţi”, care au început uşor, prin a şterge editorialele noastre. A urmat un atac şi mai murdar, concretizat prin postarea, în locul articolelor şterse rând pe rând, a unor injurii şi obscenităţi.
