Sorin Maxim, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională – Regiunea Vest (ADR Vest), vorbeşte despre proiectele care i-au trecut prin mână şi care au reuşit să obţină finanţare europeană. În acest moment, în Regiunea Vest nu mai sunt fonduri pentru astfel de proiecte, valoarea alocată fiind depăşită pe toate segmentele.
Domnule Maxim, ce s-a întâmplat în 2010 pe partea de absorbţie a fondurilor europene, în regiunea de vest?
Am atins indicatorii pe care ni i-am propus în 2007,pentru perioada de programare 2007-2013, şi anume contractarea, la sfârşitul acestui an, a 60% din fondurile alocate regiunii. Acest lucru lucru a presupus multă muncă şi multe proiecte procesate, unele dintre ele foarte bune, altele mai puţin bune. Din punct de vedere al nivelului de absorbţie pe care ni l-am propus, cred că ni l-am atins şi asta se va vedea mai ales în anul 2011. Aproape toate proiectele pe care noi le vom implementa sunt în fază avansată de realizare.
Există voci din mediul privat, dar nu numai, care se plâng că au plătit degeaba bani grei pentru consultanţă la proiecte, pentru că nu au obţinut niciun euro.
Sunt şi proiecte care nu au fost admise. Pe partea proiectelor pe care noi le-am avut, atât cu administraţia, cât şi cu mediul public, mai puţin microîntreprinderile, unele proiecte au putut fi refăcute şi redepuse. Nu pot să comentez la nivel general, pentru că fiecare proiect trebuie tratat de la caz la caz. Este clar însă că sunt şi proiecte care nu corespund şi, orice ar zice unii sau alţii, n-au cum să treacă.
Asta ce înseamnă? Consultanţii care există pe piaţă nu sunt bine pregătiţi?
E adevărat că sunt niveluri şi niveluri de de pregătire, dar e vorba şi de intersul acordat proiectului. Sunt şi proiecte făcute la copy/paste! Am descoperit şi noi proiecte cu date luate din altele, fraze întregi sau chiar pagini întregi copiate. E clar că acestea nu au cum să treacă. Pentru partea de consultanţă noi am aplicat o regulă pe care o consider destul de bună şi am creat un sistem transparent de promovare a firmelor de consultanţă din regiune. Avem pe site o rubrică unde sunt toate firmele doritoare. Sunt înregistrate peste 50 de firme de consultanţă, care vor să facă proiecte, care au afişate realizările firmei şi CV-urile persoanelor angajate, ceea ce este mai mult decât suficient pentru cineva care vrea să găsească un consultant bun.
Se implică administraţiile în accesarea fondurilor europene? Sau unele le evită, pentru că în aceste cazuri trebuie decontat fiecare bănuţ şi nu prea e loc de învârteli?
De implicat aproape toate se implică, pentru că, mai ales de când cu criza, lucrurile s-au mai schimbat vizavi de bugetul naţional, care nu mai este aşa o mare sursă de finanţare. Cam toată lumea s-a orientat spre fonduri europene. Noi ne ocupăm în general de partea de urban, toate proiectele noastre de acolo vin. E clar că de furat nu poate fi vorba, sub nicio formă. Nici măcar nu ne punem problema că şi-ar putea închipui cineva că poate să fure bani din fonduri europene. Procedurile sunt destul de stricte şi de riguroase, cu atât mai mult cu cât beneficiarii lucrează pe banii lor. E riscant să cheltui nişte bani şi, mai apoi, dacă sunt probleme, să nu ţi se deconteze, să rămâi cu cheltuiala făcută, cu lucrarea la jumătate şi să mai vină şi Curtea de Conturi pe capul tău. Tocmai de aceea a existat, la început, o reticenţă. Asta nu înseamnă că e de netrecut. Chiar am avut acum câteva zile o întâlnire la guvern, iar media plăţilor, ca termen la noi, este până în 52 de zile, din momentul în care cererea e procesată şi e OK, până la momentul efectuării plăţilor. Undeva între 17 şi 52 de zile. Eu zic că e bine. Au început firmele private să plătească la trei luni, chiar şase luni!
Criza financiară a afectat şi acest sector, al accesării fondurilor europene?
Noi ne ocupăm, în general, de partea de investiţii şi avem legături cu firmele care vor să se localizeze aici, în regiune. Multe dintre cele pe care le vedeţi în jurul Timişoarei, la Arad sau la Deva, au fost asistate de noi. Interes 100% a fost în 2007-2008, acum procentul e undeva la 20 – 25% faţă de cât era înainte. Sunt multe firme care întrebă şi se documentează, dar încă stau în expectativă- În schimb, au fost multe firme care au făcut a doua sau a treia fabrică aici. Acest lucru e vizibil, cei care au venit aici au investit şi au dezvoltat mai departe.
Ce aşteptări aveţi de la 2011?
Aş vrea, cât se poate de mult, să aloc acest an planificării pentru următoarea perioadă de programare, 2014 – 2020. E vital să găsim o modalitate prin care să creştem calitatea finanţărilor, în sensul că, din punct de vedere al efectului şi al impactului lor, trebuie să lucrăm mult mai strategic decât acum. În prezent se aplică regula „primul venit, primul servit”, ceea ce garantează cu siguranţă un număr mare de proiecte şi absorbţie, dar, din punct de vedere al calităţii şi al abordării strategice, mai lasă de dorit, ca să zicem aşa. Nu ai cum, prin acest mecanism, să lucrezi strategic.
Mai există fonduri? Rămân bani pe anumite segmente?
Nu! Noi nu mai avem finanţare pe nici o componentă. S-a închis şi ultima dintre ele, cea pe structuri de afaceri. La nivel global, de fonduri alocate pe regiune, avem proiecte eligibile şi conforme de 200% peste valoarea alocată. Avem aceste proiecte în agenţie şi, dacă mâine s-ar dubla suma, am putea să le băgăm în finanţare. Pot să dau două exemple, la şcoli avem 450%, iar la microîntreprinderi avem 250%. La drumuri avem aproape 300% faţă de valoarea alocată. Deci sunt proiecte depuse.
Şi atunci, de unde discuţiile că România nu este în stare să atragă fonduri europene?
În general, această discuţie e puţin mai tehnică, în sensul că se vorbeşte foarte mult de absorbţie, că nu s-au cheltuit efectiv banii. Dar proiecte sunt foarte multe. Cu mici întârzieri, oricum nu se puteau cheltui foarte mulţi bani, mai ales că în statisticile care apar, proiectele care s-au dat cu finanţare de 30% nu figurează. În plus, nefiind bani, toată lumea a încercat să-şi conserve cash-ul pentru a realiza mai multe lucruri.
Comentarii prin facebook