Viitorul capătă proporții apocaliptice. Furtuni, inundaţii, cutremure şi alunecări de teren – toate s-ar putea petrece în Timiş şi ar avea consecinţe catastrofale. Cel puţin aşa arată un studiu efectuat de Prefectura Timiş, în colaborare cu autorităţile sârbe.
Potrivit specialiştilor, 13 localităţi din zona de deal şi munte din estul Timişului riscă să se confrunte cu alunecări de teren. Brestovăţ, Ohaba Lungă, Pietroasa şi Secaş sunt primele pe lista pericolului. Zona Banloc – Timişoara – Jimbolia şi zona Arad – Maşloc – Sânnicolau Mare sunt în pericol a fi afectate de cutremure. Din 1766 şi până în prezent, aici au fost semnalate peste 3.500 de mişcări seismice, unele cu intensităţi majore. Din acest punct de vedere, Timişoara stă foarte rău, având în vedere numărul mare de clădiri vechi, neconsolidate. Studiul mai relevă că, în judeţ, există un potenţial crescut de catastrofe industriale şi ecologice, din cauza gradului înalt de industrializare. Specialiştii au identificat 13 operatori economici care lucrează cu substanţe periculoase. Fenomenele meteorologice sunt în capul listei privind riscurile la nivelul judeţului. Studiul menţionează pericolele declanşării unor furtuni cu rafale de vânt cu viteze mai mari de 12 metri pe secundă şi intensificări bruşte de peste 20 de metri pe secundă, în lunile mai – august, în zona centrală, de est şi de sud-vest a judeţului. Lista catastrofelor continuă cu inundaţiile care se pot produce pe cursurile de apă neamenajate integral, cum ar fi Bega (în zona Tomeşti -Făget – Mănăştiur – Balinţ), Timiş (în porţiunea Găvojdia – Sacu – Lugoj – Grăniceri), Bârzava (Gătaia – Berecuţa – Birda – Mănăstire – Denta) şi Mureş (în porţiunea Periam Port – Igriş – Saravale – Cenad). Pe listă se găseşte şi barajul Surduc, care ar putea inunda total sau parţial, dacă se sparge, cinci localităţi din aval – Surducu Mic, Susani, Jupani, Sudriaş şi Traian Vuia, implicând evacuarea a câtorva mii de oameni.
Comentarii prin facebook