Parazitoza intestinală este o afecţiune frecvent întâlnită în ultimul timp, atât la copii, cât şi la adulţi şi vârstnici. Paraziţii intestinali se transmit de obicei prin contactul cu materii fecale contaminate (de exemplu din solul contaminat, alimente sau apă contaminate, contactul cu animale de casă infectate etc).
Frecvent implicaţi în parazitoza intestinală sunt: giardia, oxiurii şi ascarizii, iar tenia, toxocara, toxoplasma au o incidenţă mai mică.
Cum se manifestă parazitoza intestinală?
Simptomele variază de la o stare de oboseală şi lipsă de energie, cu scăderea poftei de mâncare, la scădere în greutate şi înălţime (în cazul copiilor cu paraziţi intestinali de mult timp şi netrataţi), dureri abdominale, greaţă, vărsături, diaree, balonări, anemie cu paloare tegumentară, somn agitat, prurit anal (mâncărimi intense) în cazul oxiurilor. De asemenea, în contextul unei parazitoze intestinale pot să apară şi leziuni de urticarie, localizate frecvent la nivelul picioarelor, dar şi în alte părţi ale corpului, însoţite de prurit, care pot fi confundate uşor cu o reacţie alergică.
Cum aflu dacă am paraziţi intestinali?
Prezenţa unora dintre simptomele descrise mai sus trebuie să ne determine să efectuăm o vizită medicală şi un examen coproparazitologic. Pentru determinarea lor se efectueaza trei examene coproparazitologice la un interval de două zile între ele (de exemplu, se va recolta proba luni – miercuri – vineri, în cadrul aceleiaşi săptpmâni), cu recoltarea probei din mai multe locuri ale scaunului. Oxiuroza manifestată prin prurit anal şi perianal se determină prin efectuarea amprentei anale pe o bandă adezivă, urmată de examenul microscopic. Paraziţii intestinali care nu se elimină în scaun (toxoplasmoza, trichinela, toxocara) se vor determina prin efectuarea antigenelor sau anticorpilor specifici parazitari.
Pentru a putea spune că nu mai există paraziţi intestinali este nevoie de efectuarea a minimum trei examinări consecutive cu rezultat negativ al scaunului, la interval de 7-10 zile între probe. Repetarea examenului coproparazitologic este necesară deoarece există un timp de latenţă între momentul infectării şi momentul în care parazitul începe să elimine ouă sau chisturi şi deoarece eliminarea parazitului în materii fecale este inconstantă.
Măsurile de prevenire şi combatere a parazitozelor intestinale sunt spălarea mâinilor şi tăierea regulată a unghiilor, spălarea fructelor şi legumelor înainte de consumare, spălarea şi dezinfecţia regulată a toaletelor, păstrarea şi prepararea alimentelor în condiţii de stricta igienă. Se recomandă, de asemenea, spălarea prin fierbere a lenjerie de pat şi de corp a persoanelor infectate. Animalele de companie trebuie să fie vaccinate şi deparazitate conform indicaţiilor medicului veterinar.
Tratamentul parazitozelor intestinale este medicamentos (Zentel sau Vermox) şi constă în distrugerea şi eliminarea parazitului, eliminarea din organism a toxinelor rezultate în urma activităţii parazitului şi refacerea tractului intestinal. Medicaţia se administrează doar cu recomandarea medicului pentru a preveni o intoxicaţie hepatică. Consumul de lichide şi fibre ajută la eliminarea paraziţilor; probioticele ajută la menţinerea unui tract digestiv sănătos, iar vitamina C şi zincul refac sistemul imunitar.
Comentarii prin facebook