Nu de puține ori, viața cotidiană ne obligă să apelăm la măsuri extreme când suntem nevoiți să sesizăm organele de cercetare sau urmărire penală cu privire la comiterea unor infracțiuni mai ales atunci avem calitatea de victime.
Sunt puține persone trecute de pragul maturității care măcar odată în viață să nu fi avut parte de o experiență neplăcută când să se fi trezit ca fiind victima unei infracțiuni. Astfel, ori de câte ori ne găsim în această postură neplăcută, suntem nevoiți să sesizăm organele abilitate prin formularea de plângeri sau denunțuri.
Din păcate, mare parte din petițiile ce se referă la infracțiuni de o importanță mai redusă în opinia organelor de urmărire penală, dar cât se poate de serioase în accepțiunea fiecărei victime traumatizate de comiterea faptei penale, sunt rezolvate lapidar prin soluții nesatisfăcătoare pentru autorul sesizării. Chiar și atunci când soluțiile organelor de urmărire penală sunt temeinice, am observat adesea că denunțătorul nemulțumit de ineficiența acțiunii sale dorește să supună cenzurii răspunsul, ducând până la final demersul judiciar început.
Prin urmare, în această materie trebuie știut faptul că soluția nesatisfăcătoare prin care s-a dispus neânceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărirea penală sau clasarea, emanând de la procurorul de caz, poate fi atacată de persoana nemulțumită într-o primă fază la procurorul ierarhic superior, într-un termen de 20 de zile de la comunicare, urmând ca acesta să o soluționeze în maximum 20 de zile.
Ulterior, în cazul în care soluția procurorului ierarhic nu este satisfăcătoare (în condițiile în care este respinsă plângerea formulată în fața acestuia), persoana vătămată, respectiv persoanele interesate pot ataca aceeași soluție de neîncepere a urmăririi penale, scoatere de sub urmărirea penală sau de clasare la instanța competentă să judece cauza în fond. Depunerea petiției la instanță va trebui să se realizeze în termen de 20 de zile de la primirea răspunsului nesatisfăcător de la procurorul ierarhic superior sau, în cazul în care nu s-a primit vreun răspuns, în 20 de zile de la expirarea perioadei în care procurorul ierarhic ar fi trebuit să soluționeze plângerea inițială.
Păstrarea plângerilor în termenele arătate este esențială, întrucât depășirea vreunuia conduce în mod automat la respingerea demersului judiciar inițiat.
Ajunsă în fața instanței de judecată, o astfel de petiție va putea fi admisă fie cu consecința retrimiterii cauzei la procuror pentru începerea sau redeschiderea urmăririi penale, fie cu consecința reținerii cauzei pentru judecare în complet legal constituit, dacă se constată că la dosar sunt probe suficiente.
Întrucât, așa cum se poate observa, parcurgerea corectă a pașilor preliminari poate aduce, în final, orice plângere penală în fața instanței de judecată, indiferent de soluțiile intermediare pronunțate de procurori, uneori și aceasta poate reprezenta o țintă finală pentu cel vătămat și nemulțumit de soluția aplicată autorului infracțiunii.
Comentarii prin facebook