În urmă cu mai bine de 22 de ani, Timișoara dădea startul celei mai sângeroase schimbări de regim din fosta Europă de dincoace de Cortina de Fier. Dacă în celelalte țări foste comuniste schimbările s-au produs în urma unor „revoluții de catifea”, în România, totul s-a transformat într-o imensă baie de sânge. Ce-i drept, mai mulți morți au fost întregistrați după ce puterea a fost preluată de „și ultimul de pe listă, cu voia dumneavoastră, tovarășul Ion Iliescu”.
Acum, Timișoara trăiește din nou o revoluție, la o scară mai redusă. După 16 ani în funcția de primar, Gheorghe Ciuhandu a anunțat că nu va mai candida la un nou mandat, lăsând locul unor – hai să-i zicem – alegeri libere. Perfect adevărat, e cam exagerat să-l compari pe Ciuhandu cu foștii dictatori comuniști. Dar numai la o primă vedere. Aceștia – îl scot pe Ceaușescu din schemă – își exercitau puterile, totuși, potrivit unor constituții, care așa erau la acea vreme.
Cu toate că trăim în democrație în acest moment, Ciuhandu și-a supraexercitat întotdeauna atribuțiunile. Ca să dau un exemplu, amintesc doar relația sa cu consiliul local, și actualul, și fostele. Cu toate că aceste consilii reprezentau foruri ale democrației participative locale, Ciuhandu le trata ca pe niște simple anexe. Iar atunci când vreun consilier își permitea să nu-l proslăvească pe „mărețul conducător”, imediat era persiflat și tratat cu cel mai mare dispreț.
Nu de puține ori, partide ale căror consilieri au fost mai cârcotași au fost șantajate cu excluderea din „coaliția administrativă”. Mare democrat din gură, în fond, Ciuhnadu nu și-a depășit statutul de baron local căruia nu-i place să i se spună „nu”. Chiar și la ultima ședință de plen, Ciuhandu nu a răbdat și i-a ocărât pe consilieri.
Îmi amintesc cum, în urmă cu vreo șapte ani, Ciuhandu a vrut să achiziționeze pentru consilieri și oameni din aparatul primăriei calculatoare de ultimă generație, la prețuri infernale, în jur de 5.000 de euro bucata. Mai mult ca sigur, o achiziție cu dedicație. În momentul în care un consilier și-a permis să spună că e o mare risipă de bani, fără nicio motivație, edilul s-a enervat, a făcut spume și le-a aruncat consilierilor în față: „Voi nu meritați nici creioane!”.
Să mai amintim de zecile de proiecte care intrau în dezbatere pe ultima sută de metri, fără a fi dezbătute în comisii? Evident, în disprețul legii. De lipsa totală de performanță administrativă nici nu mai vorbesc, subiectul fiind doar „modul democratic” în care a înțeles dl Ciuhandu să conducă o instituiție. Adică după bunul plac personal, folosindu-se de prestațiile suburbane ale unor yes-mani din născare.
Așa că poate cel mai mare merit al lui Ciuhandu în acești 16 ani este tocmai renunțarea la un nou mandat. În fine, un licăr democratic și în fapte, nu numai în vorbe. Nici nu mai contează motivele. Cel mai probabil, viitorul primar se va numi Nicolae Robu. El va avea, din start, o misiune extrem de dificilă. Dacă va dori ca lucrurile să meargă bine, va fi nevoit, încă de la început, să deparaziteze instituția primăriei de tot felul de personaje, care de care mai nocive. Și, nu în ultimul rând, să repună consiliul local în drepturi, așa cum prevede și legea.
Comentarii prin facebook