Când am auzit că PSD va da aproape 100.000 de euro pe sediul de pe Splaiul Titulescu nr. 26 am zis că nu aud bine. Cum să dea socialiștii o grămadă de bani la stat, când se știe, PSD și alte partide la fel de rapace, sunt obișnuite doar să ia de la stat, nu să dea? Oricât de straniu ar suna, mă așteptam ca PSD să plătească o sumă modică pentru ditamai clădirea de pe malul Begeiului. Dacă vreți, ca la câini. Când iei un pui de potaie acasă, dai un leu, simbolic, să nu moară animalul, dar tranzacția în sine se apropie de actul donației. De când democrația postiliesciană, partidele și-au luat la preț de-o butelie sedii în buricul târgului, repartizate de primărie. Pedeliștii stau vizavi de Parcul Botanic, mutați de pe Victor Babeș. Liberalii stau în zona zero, dar n-au putință să-și renoveze frumusețea de sediu din Piața Unirii, ce să mai vorbim de cumpărarea lui la prețul pieței! Iar țărăniștii, cu partidul în insolvență, n-au bani nici pentru factura curentului la imensitatea de sediu din Piața Libertății.
Așa s-a făcut legea partidelor după 2000. Trebuia apărată democrația și așa s-au gândit ei, parlamentarii, că trebuie făcută treaba. Primeai repartiția pentru o locație mai bună sau proastă în funcție de participarea la actul puterii la acel moment, pentru ca mai apoi să-ți cumperi hogeacu’ aproape gratis, ca și chiriaș, după o evaluare din vârful pixului. O grămadă de partide mici s-au făcut proprietare pe sedii mai mult sau mai puțin salubre în zona ultracentrală a orașului și bănuiesc că mai trăiesc și-acum în perfuzii din închirierea lor. În perioada când se înmulțeau ca alegătorul din sudul Moldovei, liberalii cu săgeată, ăia cu cal, ai lui Câmpeanu ori cei din Alianța Civică aveau vreo cinci sedii în Timișoara. PSD și PDL au avut ghinionul să pună ochii pe imobile revendicate, astfel că, până mai ieri, socialiștii lui Ponta au trebuit să se mute ca rromul până ce primăria le-a „donat” mândra „monastire” de pe Titulescu.
Cum spuneam, mă mir grozav că PSD a dat și suma asta ridicolă de bani pentru un sediu în care Administrația Domeniului Public ar fi investit peste juma’ de milion de euro în renovare. Ce așa mare lucru?! O mașină de teren mai dotată. Atâta costă sediul PSD Timiș, după o evaluare făcută ca-n codru. Ce mă miră însă este poziția viceprimarului Traian Stoia în acest gangbang comercialo-politico-administrativ. Omul e și la primire, și la servire, dar o fi și cetățean indignat în același timp. Adică el a semnat raportul înaintat consiliului local, în calitate de edil, și ar fi spectaculos ca tot ‘mnealui să semneze și procesul verbal de predare primire, ca pesedist de frunte. Cum ar veni, astăzi iscălește un aviz favorabil cadou PSD-ului pentru o clădire la cheie, iar mâine își ia haina de gospodar și răscolește beciuri, parcări, baze sportive pe malurile Begăi, demascând apoi în crâncene conferințe de presă cum imobile ale primăriei sunt folosite cu o ineficiență revoltătoare.
Vi-l imaginați cumva pe moș Stoia un individ ipocrit? Da’ de unde. La vârsta dumnealui, poate, pur și simplu, uită.
Comentarii prin facebook