Așadar, Băsescu i-a făcut, Băsescu i-a omorât. Unul dintre cele mai aberante proiecte politice de după 1989 și-a dat duhul. (Unii spun că e cel mai dezgustător, dar a existat și PP-DD, altă grețoșenie post-decembristă.) Evident, mă refer la UNPR, formațiune înființată în urmă cu șase ani, din trădători PSD-iști, pentru a-i asigura majoritate parlamentară Guvernului Boc moșit de Traian Băsescu. Sinistra formațiune înființată în jurul lui Gabriel Oprea, „fostul șef al Mafiei personale a lui Adrian Năstase”, apud Băsescu, a dispărut oficial odată cu absorbția sa de către PMP. O altă formațiune înființată de Băsescu, după ce blonda sa Messalină a pierdut bătălia pentru șefia PDL. Prin urmare, oricât s-ar oripila unii vizavi de această fuziune, până la urmă e un lucru absolut normal: două coterii politice înființate de același individ au decis să se împreuneze pentru a obține un scor mai mare la parlamentare. Normal, în numele „interesului național”.
În Timiș, ca de altfel, cred, că în multe județe, cele două formațiuni s-au aflat în tabere adverse după negocierile post-electorale. Dar nu cred că asta ar fi o mare problemă, oamenii putând să se împace. Doar e „interesul național” la mijloc. Alta e însă problema tuturor filialelor și, evident, și a celei din Timiș. Unde am auzit că deja se vorbește despre listele din toamnă. Respectiv că Ion Răducanu îi va lua locul de cap de listă lui Marius Dugulescu la Camera Deputaților, că Dugulescu va merge poate la Senat, în locul lui Ghiță David, că David va primi locul II la deputați, că și Dorin Cândea ar vrea ceva etc. În fine, tot felul de permutări. Problema noului PMP este însă alta. Oricâte schimbări va face, oricât s-ar strofoca, mi se pare aproape imposibil să facă pragul de 5%. Și am să mă explic.
E adevărat, după ce-o fi dat pe gât două-trei pahare de „uischiane”, Băsescu a hăhăit cum că PMP va lua la parlamentare 15-20 de procente. Evident, o aberație, dar la câte tâmpenii ne-a servit Matelotul în ultimii ani, asta nici că mai contează. Și nu contează nici măcar aritmetica în această fuziune, fiindcă unii s-au grăbit să adune cele 4,3 procente ale PMP luate la locale cu cele 2,1 ale UNPR, ieșind o cifră peste prag. De ce?
Avem, în primul rând, un UNPR, partid fără electorat. Un partid care n-a candidat niciodată la alegerile parlamentare, iar când a făcut-o la locale a luat în jur de două procente. Procente obținute însă de unii candidați mai populari, cum a fost, de exemplu, Titu Bojin în Timiș. Altfel, UNPR este un mare ZERO, ba chiar un partid detestat de electorat. Și ce mai avem? Un PMP care avea nițel electorat. Dar un electorat captiv a ceea ce a fost Băsescu în urmă cu peste un deceniu. Sau, mai exact, a ceea ce reprezenta și vorbea Băsescu. Adică omul care aproape de unul singur învingea sistemul mafiot al PSD și al lui Adrian Năstase. Și promitea „țepe în Piața Victoriei” pentru corupți. Chiar dacă ulterior, „mafia lui Năstase” s-a încolonat frumos în spatele Marinarului, unii tot mai credeau în el. Dar fuziunea cu UNPR în mod cert le-a deschis, în fine, ochii și celor mai împătimiți băsiști. Mai adăugăm aici și faptul că, după alegerile locale, cu excepția Ilfovului, PMP a făcut în toată țara alianțe cu PSD. Or, electoratul PMP, așa mic cum era, a fost chiar mai anti-PSD-ist decât cel al PNL.
Ca atare, pentru alegerile parlamentare, foștii PMP-iști își vor căuta un alt partid, ca de exemplu USR-ul lui Nicușor Dan. Dacă nu-l vor găsi, vor sta acasă. Prin urmare, va dispărea și electoratul PMP, la fel ca cel al UNPR. În final, avem de-a face cu o fuziune între două partide fără electorat. Iar 4,3 plus 2,1 în mod cert nu dă 6,4, ba chiar nu va da nici măcar 3%. Că în unele județe, vor fi candidați mai puternici care ar putea ridica scorul partidului peste prag e posibil. Chiar și în Timiș, noul PMP poate lua și 30% și tot degeaba. Fiindcă la nivel național e aproape imposibil ca PMP să se apropie de prag. Prin urmare, că Răducanu îi va lua locul lui Dugulescu pe listă, că la Senat va fi Dugulescu, nu David, că vor și Cândea, și Matei, și mai știu eu cine, tot nu contează. Și fiindcă e mare bătaie pe ordinea pe listă, le dau o veste bună PMP-iștilor. Nu trebuie să se lupte între ei: primul loc la Camera Deputaților va fi la fel de eligibil ca locul X, iar locul I la Senat va conta cât locul IV. Evident că este și o veste proastă aici: or fi toate locurile eligibile, însă nici unul nu va da și mandat de parlamentar.
Comentarii prin facebook