La finalul săptămânii viitoare se va da startul noii ediții a Ligii I. Un start care stabilește un nou record în ceea ce privește aberațiile fotbalului nostru. Respectiv, se vor cunoaște echipele participante cu doar o zi înainte de start. Zi în care Rapidul află dacă instanțele mențin sau nu starea de faliment a clubului care mai are doar un angajat și opt jucători, dar care a obținut în mod inexplicabil licența pentru Liga I, în pofida datoriilor de peste 4,5 milioane de euro. Dacă judecătorii vor menține falimentul, în mod normal Rapidul va fi radiat, iar locul echipei în prima ligă va fi luat de o altă formație. În speță, Poli Timișoara. La rândul lui, clubul bănățean se confruntă cu o situație financiară disperată, datoriile crescând în mod galopant, ajungând la această oră la 1,7 milioane de euro.
Trăind parcă într-o realitate virtuală, președintele clubului, Ioan Miculaș, declara că Poli poate lua startul campionatului, mizând pe banii de televiziune. Bani care n-ar putea să acopere nici măcar datoriile, darmite funcționarea clubului. Ca atare, în actuala situație e mai mult decât stupid să te gândești la prima ligă, în lipsa oricărei surse de finanțare. Ca să nu mai vorbesc de handicapul celor 14 puncte de penalizare care ar putea ajunge la 16. Mai mult, a intervenit și problema stadionului. Fosta conducere a CJT a dat o hotărâre privind închirierea stadionului, numai că prețul e prohibitiv. Un preț care dacă nu se modifică va transforma stadionul într-un loc de pelerinaj al boschetarilor. Da, e adevărat, Poli a pornit, ca alte multe cluburi din țară, pe o finanțare de la Consiliul Local Timișoara și Consiliul Județean Timiș. Numai că a intevenit Curtea de Conturi (mulțumiri „bănățeanului” Ilie Sârbu!), iar ce se poate la Iași, Voluntari, Chiajna etc. nu se poate la Timișoara. Dar asta e situația într-o țară cu curu’n sus precum România!
Prin urmare, fiind în pragul colapsului, singurul colac de salvare pentru Poli ar fi un investitor. După ce s-a perindat pe aici niște nigerieni americani, apoi un grup italian, în fine a apărut și un potențial investitor român. Se numește Viorel Tudose și e din Râmnicu Sărat, județul Buzău. Că bănățenii noștri falnici nu dau bani pentru sport! Într-un amplu interviu acordat deBanat, Tudose și-a anunțat care sunt condițiile puse pentru a veni la Timișoara. Și chiar sunt condiții de bun simț. În primul rând, să nu mai fie mințit. Fiindcă la început s-a vorbit de 1,1 milioane de euro datorii, iar acum acestea au urcat la 1,7 milioane. Și poate vor fi două peste o săptămână! Ceea ce înseamnă ori o golănie din partea oficialilor lui Poli, ori pur și simplu prostie și incompetență.
Apoi, omul vrea să-și aducă aici oameni de încredere. Corect! Acum e vorba de bani privați, munciți, nu luați de la stat. Nu mai poți să plătești toți sinecuriștii politruci care freacă menta la club fără să se priceapă la nimic. Cu bani privați nu mai poți face golănii gen Stanciu, cu panarame de jucători aduși din afară pe bani frumoși în locul unor fotbaliști locali. O și spune cu subiect și predicat Tudose: „Nu vin la Timișoara să plătesc golănia și șmecheriile altora!”. De altfel, el afirmă că se va baza pe jucători autohtoni, pe tineri și juniori din pepiniera clubului, nu pe tot felul de gloabe aduse pe baza DVD-urilor. Iarăși corect, un lucru pe care l-am cerut de nenumărate ori din acest colț de pagină. Nu în ultimul rând, Tudose dă dovadă de realism și nu sare ca fata mare la măritat pentru locul care s-ar putea elibera în Liga I. Preferă o construcție minuțioasă în Liga a II-a, decât să fie ciuca bătăilor în prima ligă unde s-ar intra și cu o penalizare imensă. Diferență mare față de Miculaș, cel aflat în realitatea paralelă. Chiar și în privința banilor pe care i-ar investi, omul pare serios. Are scrisoare de garanții bancare pentru 3 milioane de euro, bani pe care i-ar investi în echipă pe an. Pentru fotbalul românesc e o sumă excelentă, dacă mai adăugăm și banii din televiziune. O sumă care, peste doi ani, ți-ar da speranțe pentru cupele europene. Evident, dacă ar fi și un management în regulă. Dincolo însă de vorbele frumoase, trebuie trecut însă la fapte. Or, aici e mai greu, știut fiind faptul că la teorie toată lumea e bună. Cu practica nu stăm însă așa grozav.
Comentarii prin facebook