Mâncăm mai ales șorici. În crenvurști, în parizer, în salam, chiar în și pateul de pasăre, mâncăm, de fapt, șorici de porc. Acesta este principalul ingredient cu ajutorul căruia sunt falsificate mezelurile, alături de grăsime, tendoane sau urechi.
Dizolvat sub forma unei mase gelatinoase, șoriciul ajunge direct în mezeluri sau în pasta de pate. Este ascuns pe post de coagulant între diversele componente mai mult sau mai puțin chimice ale preparatului, fără ca acest lucru să fie adus la cunoștința consumatorului. Sau, după caz, e adus la cunoștința celui care știe să interpreteze o etichetă.
„Cu cât mențiunea ”șorici” este mai la începutul listei de ingrediente, cu atât mai mult șorici se găsește în respectivul preparat”, spune dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Nu întotdeauna însă șoriciul apare ca atare. Dacă citiți pe etichetele unui preparat din carne „hidrolizat proteic” sau „proteină colagenică”, să știți că este vorba tot de șorici.
„În mezeluri, șoriciul se transformă în emulsie printr-o reacție chimică în combinație cu acidul lactic. Emulsia, împreună cu un gel și un colorant, se utilizează pentru a închega restul ingredientelor, soia, sau poate carne, emulsia având rol și de coagulant în produs”, explică un specialist din domeniul carmangeriei. De ce se folosește emulsia de șorici în mezeluri? Simplu: din rațiuni de cost. „Emulsia poate fura din produs cât se dorește, în funcție de cât de ieftin faci produsul sau în funcție de cât vrei să câștigi la el”, spune sursa noastră.
Medicii și nutriționiștii avertizează la pericolele ascunse în spatele produsului. „Șoriciul nu hrănește și este extrem de indigest. Nu este indicat celor care suferă de hiperuricemie, dar nici persoanelor care se știu cu boli sau sensibilități ale ficatului sau rinichilor, nici copiilor sau bătrânilor. Fiind o proteină colagenică cu valoare biologică mică și digestive foarte redusă, șoriciul face greu digerabile alimentele în care se găsește, generează producția de oxipurine care se depun în articulații și provoacă guta. De aceea recomandarea mea fermă este: citiți etichetele”, susține dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Românii consumă anual circa 9-10 kg de mezeluri, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Române a Cărnii. Din totalul vânzărilor de mezeluri, ponderea cea mai mare o deţin salamurile, cu 40%, urmate de cârnaţi şi crenvurşti, cu 20% şi parizer, cu 15%.
Medicii nutriţionişti afirmă că unii producători adăugă şorici, apă, grăsime şi tendoane, în cantităţi mai mari decât ingredientul de bază, carnea. Acesta aspect apare şi într-un raport de activitate al ANPC, potrivit căruia o mare parte dintre alimentele vândute în comerţ nu respectă normele de etichetare şi de conformitate impuse de legislaţia în vigoare.
Produse precum parizerul, crenvurştii sau salamul de vară aveau un conţinut de proteine mai mic cu 2% faţă de prevederile legale, semn că la prepararea lor s-a folosit foarte puţină carne. De exemplu, un parizer de curcan conţinea, de fapt, emulsie de şorici şi slănină de porc.
Comentarii prin facebook