La începutul acestui an era mare sărbătoare în oraș. Potrivit mai multor declarații, Timișoara era prinsă în schemă să primească și șosea de centură, și stadion, și sală de sport, ba chiar și spital regional. Iată că, în doar câteva zile, rând pe rând, toate speranțele pentru aceste investiții s-au prăbușit precum niște piese de domino. Pentru următorii doi-trei ani nu vom avea niciuna din aceste „bunătăți” cu care am fost amăgiți pe diverse surse. Acestea se vor duce tot la Craiova, Târgu Jiu, Slatina, Focșani, Alexandria sau Constanța, după cum se poate vedea și la împărțirea banilor pentru obiective sportive. De fapt, am revenit la faza inițială, și anume aceea că Guvernul Ponta nu dă nicio ceapă degerată pe Timișoara. În pofida promisiunilor din campania electorală, atunci când atât Ponta, cât și Ioan Rus vorbeau răspicat de o șosea de centură prinsă în Masterplanul de Transporturi.
Rezumându-mă doar de șoseaua de centură, e inutil de explicat cât de importantă este aceasta pentru decongestionarea traficului. Nu mai vorbesc de calitatea drumurilor din oraș, grav afectată din cauza traficului infernal al TIR-urilor care tranzitează orașul. Indiscutabil, Timișoara merită o șosea de centură, fie și dacă ne raportăm la banii cu care orașul contribuie la bugetul central. Fiindcă nu mai avem nimic bun de așteptat de la acest executiv, chit că Timișoara are un membru în el, iar Tata Socru doar a sabotat până acum proiectele județului, în loc să le susțină, am putea spune că salvarea ar veni de la căderea Guvernului Ponta. Care oricum se va produce, pe termen scurt, maximum mediu.
Numai că, dacă ne uităm în spate, trebuie să recunoaștem că nici alte guvernări nu s-au omorât de dragul Timișoarei. Ba s-o spunem pe cea dreaptă, dacă liberalii rămâneau la putere după 2008, foarte probabil acum nu aveam nici măcar sectorul de centură finalizat. Fiindcă ministrul liberal Ludovic Orban dăduse lucrarea amicului său (și al altora) Nelu Iordache de la Romstrade. Care, pentru a lua mai mulți bani, a cerut un nou proiect, trecerea la patru sensuri și alte baliverne etc. Norocul timișorenilor a fost atunci că, venind PDL la guvernare, l-a dat afară pe Iordache de pe centură, lucrarea fiind preluată de firmă de casă a PDL din Brașov (Vectra). Care însă și-a făcut treaba. Că altfel, eram în situația altor lucrări ale lui Romstrade, adică în pom.
Bun, și care ar fi soluția atunci, dacă nu-s buni nici ăia, nici ăia? Ea stă doar în mâinile primarului Nicolae Robu. Și nu mă refer la mitingurile pe care le-a anunțat, care nu vor avea niciun efect. Fiindcă Guvernul Ponta tot se află pe picior de plecare, Robu ar trebui să se implice încă de acum în formarea viitorului guvern, sprijinit și de alți liberali de pe aici. Fiind ditamai vicepreședinte de partid, poate va avea, în sfârșit, un cuvânt de spus pentru ca fotoliile guvernamenatele să nu mai fi ocupate de „fenechii”, „chițoi”, „chiuari” sau alții ca ei. Poate ar trebui să bată chiar cu pumnul în masă și să-și desemneze un timișorean în guvern, chiar dacă nu ministru al Transporturilor. Dacă nu putem avea o centură a orașului pe criterii obiective – fiindcă o merităm – atunci s-o facem pe criterii politicianiste, ale lobby-ului politic, practicat de mulți alții. Stând în poziția ghiocel în fața liderilor de la București, evident că se vor găsi liberali prin Oltenia, Moldova, Dobrogea care își vor trage investițiile guvernamentale tot acolo. Nu mai spun că, având un ministru al Transporturilor care poate vedea până la Timișoara, am putea avea nu doar centură, dar s-ar putea rezolva și problema liniilor de cale ferată care tranzitează orașul, fără soluții științifico-fantastice gen metrou. Iar dacă Robu vrea totuși să organizeze un miting pentru centură, poate ar trebui să-l amâne puțin până când liberalii vor veni la putere…
Comentarii prin facebook